*
Râde tăcut ţărâna
Pe care-o calci! Nu vezi?
Şi iarba se hlizeşte
La tine cu ochi verzi,
*
Iar doina şi-o-mpleteşte
Mălinul la fântână;
Pătrunde-i glasul tainic
Când dorul greu te mână.
*
Mai calcă prispa casei
Fără fiori şi teamă,
Cenuşa parcă-n vatră
Se zvârcole’, te cheamă.
*
Fă-ţi palmele căuş
Şi strânge-o preacurată,
De vântul jucăuş
Cum fuse vânturată!
*
Ce trist îţi pare jocul
Acum de-a veşnicia,
Te-a-mbrobodit norocul,
Te năvăli mânia.
-->
Comentarii