Aurelia Albatros, România, Panorama Literală, Mai 2023
30
Proză poetică
Clipe unite, de destin protejate
Două suflete rătăcite, plutind nestingherite, prin oaza unei constelații, oferindu-le o strălucire mai aparte, își căutau destinul, dincolo de licărirea radiantă a unei stele, până într-o zi, când, timpul, le-a oprit la o intersecție...
În dimensiunea intersecției, urmărind un zbor de fluturi, cele două suflete, cu aripi de îngeri, se îmbrățișară, și-n dansul fericirii, pe un drum comun porniră, într-o pace Divină, conectate-ntr-un singur destin.
Primind mântuirea, nopții cea stelară, viața le deveni mai tandră și pasională, prin bucățile de clipe unite, de iubire protejate, în pace trăiră, înălțându-se ca două văpăi împletite, destinul le deveni adierea aceleiași simfonii, chiar de ploua, duceau mereu simțirile spre soare, în brațe plimbând vise, spre o altă trăire, lăsând în urmă anotimpuri fără de vină, admirând florile iubirii, împrăștiau suspine-atingeri printre stele.
©Aurelia Albatros, 2023
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Răspunsuri
Mai contează cine dispune de destin, când două suflete plutesc îmbrățiate-n Univers? :)
Destinul - numai Divinitatea dispune de destinul fiecăruia, şi al lumii în generela...