Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce priveşti faţa pământului de la o margine la alta şi eşti mai presus de vremuri şi de hotare, ştii că, dintre seminţiile pământului, noi, neamul românesc, am trăit totdeauna cu nădejde tare în purtarea Ta de grijă, cea bună şi părintească şi sub oblăduirea Sfintei Tale Biserici, care „scăpare s-a făcut nouă, din neain în neam".
Doamne, celor ce vor să Te urmeze şi să se mântuiască, le-ai zis: „Cel ce voieşte să vină după mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze". Şi iarăşi ai zis: „Luaţi jugul Meu asupra voastră şi vă învăţaţi de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima".
Doamne al izbăvirilor, Crucea Neamuluinostru românesc a fost şi este grea, şi-a apăsat pe umerii tuturor, din generaţie în generaţie.
Acum, însă, greutatea ei, este mai apăsătoare, pentru că ne-a slăbit credinţa şi rugăciunea către Tine. Vrăjmaşii Sfintei Craci ne-au ţinut departe de Tine, Dumnezeul nostru, atâta vreme.
Nu lăsa, Doamne, ca poporul nostru să piară. Căci, iată, sărăcia se strecoară ca hoţul în case şi în suflete; bolile şi suferinţele sunt mari, iar banii puţini, ca să le poată alina. S-au tulburat minţile oamenilor şi s-au vrăjmăşit sufletele. Fraţii se luptă între ei pentru pulbere şi vânt; copiii şi-au părăsit părinţii la vreme de neputinţă şi de nevoie; mamele au făcut din spitale, adevărate abatoare pentru pruncii lor nenăscuţi; Cain – ucigaşul – umblă în voie ziua şi noaptea, uneltind şi răcnind ca un leu, căutând să-l înghită pe Abel; Păcatele celor din Sodoma şi Gomora le întâlnim prea des. E grea Crucea Neamului, Doamne, e grea ca plumbul.
Au dus-o strămoşii şi moşii noştri. Au dus-o părinţii noştri, aşa cum au putut. S-au poticnit sub povara ei, la vremea lor, pe drumuri neştiute, în morminte fără cruce, în Siberii fără nume. Au dat tribut de viaţă şi de sânge în războaiele ce ne-au cotropit, dar au dus-o.
Acum a venit rândul tinerilor. Dar umerii lor sunt cruzi şi neputincioşi. Hrana le-a fost forată, copilăria tristă şi falsificată, grijile şi lipsurile i-au luat de timpuriu. Noi nu-i putem ajuta, căci ne-am pervertit sufletele şi gândurile.
Doamne, Tu eşti Dumnezeu adevărat şi Om adevărat. Numai Tu îi poţi ajuta să ducă Crucea Neamului. Şi pe Tine Te-a ajutat un prieten, ca să duci Crucea păcatelor noastre, pe drumul Golgotei, când erai spre prăbuşire. Iisuse Hristoase, Mântuitorule, ajută pe tinerii noştri să ducă Crucea, fără să se poticnească. Fă-le, Doamne, Crucea uşoară şi calea netedă. întinde mâna Ta şi îi sprijină cât o fi drumul de lung. Fii cu pruncii, cu copiii şi cu tinerii noştri, care duc sau vor veni la rând să ducă Crucea Neamului. De acum şi până la sfârşitul veacurilor.
Amin.
-->
Răspunsuri
Da-i DOAMNE tarie/Acestui popor/Destul a fost de oropsit/De-a lungul anilor/Si da-i liniste/Si prieteni buni/Pace la hotare ,/Dusmani mai putini/Aceasta ar fi rugaciunea pe care-o-nalt catre TATAL NOSTRU CEL DIN CER pentru neamul nostru romanesc!
Rugăciunea ortodocşilor pentru un ales al lui Dumnezeu
Deoarece un duh rău pluteşte peste ţara noastră şi vrăjmaşii din afară şi dinlăuntrul ei lucrează cu vrăjmaşul cel mare pentru nefericirea neamului românesc, propunem această rugăciune care să se rostească în fiecare Miercuri şi Vineri şi la fiecare Sfântă Liturghie. Iar cei ce au mai multă râvnă pentru ţară şi neam, s-o zică zilnic, atât în ţară, cât şi în afara hotarelor, oriunde un Român trăieşte şi se roagă pentru Biserică, ţară şi neamul lui. Faceţi să ajungă această rugăciune la toţi fraţii şi surorile voastre în Domnul.
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin !
Prea Sfântă Treime, Părinte, Fiule şi Duhule Sfinte, certat-ai neamul acesta al nostru cu secetă, boli şi pierderea avuţiei naţionale. Au flămânzit copiii Tăi, Doamne, au pierit bătrânii de mustrarea Ta şi rodul grânelor şi al muncii noastre s-a uscat sau a putrezit prin mânia Ta. În multe feluri ai mustraţ Stăpâne, pe poporul Tău, pe tineri şi pe bătrâni, pe voinici şi pe copilandri, căci toţi am greşit înaintea Ta şi ne-am abătut, am călcat poruncile Tale şi de dreptatea Ta nu ne-am adus aminte. S-a umplut paharul răbdarii Tale şi răuţătile noastre s-au înmulţit mai mult decât grindina şi seceta cu care ne-ai cercat. Ca nişte fii rătăcitori ne-am îndepărtat de Tine, dar azi ne întoarcem asemenea Fiului risipitor şi strigăm către Tine din adâncul inimii noastre îndurerate: Dumnezeul părinţilor noştri, care ai trimis harul şi pacea Ta peste înaintaşii noştri şi precum în vremurile grele ale neamului nostru ai ridicat la nevoie bărbaţi vrednici care au luat pe umerii lor greutăţile poporului, aşa ridică şi acum un bărbat cu suflet mare, gata de orice sacrificiu prin care să se răscumpere păcatele poporului nostru înaintea Ta, Stăpâne.
Dă-i harul Tău, pune în el virtuţile cereşti pe care le dai celor care te iubesc pe Tine şi dă-i binecuvântarea Bisericii Tale întemeiate pe sângele iubitului Tău Fiu.
Fă-l pe dânsul fiu adevărat al Bisericii Ortodoxe, binecuvântat de ierarhi şi iubit de popor că, deplin luminat cu lumina cunoştinţei Tale să ducă neamul acesta al Tău, Doamne, pe drumul salvării din necazurile în care propriile păcate l-au scufundaţ spre soarele Dreptăţii, Răsăritul cel de Sus, Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
Sfântă Maică a lui Dumnezeu, ajută neamul şi ţara noastră! Toate puterile cereşti, apăraţi pământul ţării noastre de năvălirile vrăjmaşului văzut şi nevăzut. Toţi sfinţii, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi!
adaptare după Rugăciune pentru Anul Acesta (2001), a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa