Jetoanele sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor și sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor băuturi sau mici obiecte, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi pe plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată. Piesele medalistice prezentate mai sus sunt două jetoane de valori diferite realizate la cererea lui Iancu Dumitrescu (probabil proprietarul vreunui magazin, local de alimentație – restaurant, bar, cafenea, bodegă, crâșmă) din localitatea prahoveană Câmpina și se folosea probabil ca mijloc de garanție. În momentul în care un client comanda o băutură sau ceva de mâncat, el achita suplimentar 5 bani sau 1 leu, ca garanție pentru vesela sau halba din care servea, primind un astfel de jeton. După consumație el își preda vesela sau halba din care a servit, dar și jetonul, reprimindu-și banii achitați ca garanție. Astfel se manifesta mai multă grijă față de tacâmurile localului de alimentație, ele nemaifiind lăsate pe oriunde, sparte sau furate.
Câmpina este un municipiu din județul Prahova, situat pe Valea Prahovei, pe magistralele rutiere și feroviare București – Brașov. Câmpina este atestată documentar în anul 1503 figurând în registrele vigesmale ale negustorilor brașoveni care tranzitau Valea Prahovei, o zonă folosită drept drum comercial, fiind încă din secolul al XIV-lea o cale de comunicație între Transilvania și Muntenia. Deși în actele emise de cancelariile domnești este menționată „vama Prahovei”, există certitudinea că satul Câmpina, grație poziției sale geografice la intrarea în munții Carpați și amplasării la aceeași distanță de București și Brașov era vamă, punctul strategic pentru controlul mărfurilor. Acest lucru a făcut posibilă o dezvoltare rapidă a așezării, localitatea având parte de nenumărate avantaje in urma comerțului care avea loc aici. A funcționat ca vamă din 1422 până în 1840, când, pentru un scurt timp vama s-a mutat la Breaza, iar după aceea la Predeal, punctul de frontieră cu Ardealul. La recensământul din anul 2021 municipiul Câmpina număra 28993 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2011 – 32935 locuitori) dintre care: români – 82,31, romi – 2,07% și restul – necunoscută sau altă etnie. Structura confesională a populației municipiului prahovean astăzi se prezintă aproximativ astfel; ortodocși – 79,3%, și restul – nedeclarată sau altă religie. Enumăr mai jos câteva mari personalități române care au trăit vremelnic pe aceste meleaguri: Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu, Ion Heliade Rădulescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, George Coșbuc, Nicolae Grigorescu, constantin Istrate, Eugen Lebeleanu și Geo Bogaza. Alte personalități care s-au născut chiar aici sunt:
- profesor, filantrop – Stroe S. Beloescu (1838 - 1912)
- acoredonist - Marcel Budală (1926 - 1989)
- actor – Eusebiu Ștefănescu (1944 – 2015)
- actița – Monica Davidescu (n.1972)
Câteva repere calendaristice în dezvoltarea orașului sunt:
- În anul 1783 Câmpina devine târg liber și capătă o serie de drepturi.
- În 1861 se introduce iluminatul public cu felinare cu gaz (petrol lampant), Câmpina fiind al șaselea oraș din țară iluminat cu acest nou sistem.
- În 1864 prin decret domnesc semnat de Cuza Vodă, Câmpina este ridicată la rang de oraș.
- În 1879 iunie 1 intră în serviciu calea ferată Ploiești-Predeal cu gară la Câmpina.
- În 1890 se constituie la Câmpina prima schelă petroliferă din țară, din primele cinci sonde.
- 1895 septembrie 17 se întemeiază marea societate de petrol „Steaua Română” cu sediul în oraș.
- În 1902 se introduce apa curentă (la robinet) odată cu aducțiunea de apă prin conductă de la Breaza, ce era stocată în bazinul de la capătul cartierului Câmpinița.
- În 1908 după planurile ing. N. Vasilescu Karpen se introduce iluminatul public și casnic în oraș.
- În 1929 septembrie se introduce pentru uz casnic gazul de sondă de către societatea „Astra Română” la primii 43 de abonați.
- În 1974 autoritățile au demarat construcția unui proiect-pilot de case solare, amplasate în orașul prahovean Câmpina, zona fiind a doua din țară ca număr de zile însorite pe an, după Constanța, și în același timp protejată de furtunile și vânturile ce afectează frecvent litoralul.
Câteva dintre atracțiile turistice ale orașului sunt:
- Biserica romano-catolică Sf Anton de Padova, construită în stil baroc, după un proiect susținut de ing. Anton Raky, și dată în folosință în anul 1909.
- Biserica de la Han, numită și „Biserica de la Brazi”, construită în 1833 de Sfântul Calinic de la Cernica, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
- Capela Hernia, construită în stil baroc în memoria pionierului petrolului câmpinean, Dumitru Hernia
- Castelul Iulia Hașdeu, creația lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, construit în memoria fiicei sale, Iulia Hașdeu, dupa moartea acesteia.
- Muzeul Nicolae Grigorescu, amenajat în fosta locuință a pictorului Nicolae Grigorescu.
- Ansamblul Parohial „Sfântul Nicolae”. Pe temeliile bisericii de lemn „Sfântul Nicolae”, care exista în analele istoriei încă din 25 iunie 1714, a fost construită biserica „Sfântul Nicolae”, urmând ulterior să fie construită și biserica nouă „Pogorârea Sfântului Duh”. Parohul Petru Moga este cel care s-a ocupat îndeaproape de toate construcțiile și detaliile, realizând o oază de liniște.
- „Lacul bisericii”. În folclorul local se spune că acum mult timp exista o biserică pe unul din malurile lacului, care din cauza păcatelor credincioșilor, s-a scufundat în acest lac. Primăria Municipiului Câmpina a renovat „Lacul Bisericii” în anul 2011, amplasând și hidrobiciclete și bărcuțe de agrement, lacul revenind la gloria de odinioară și fiind astfel unul dintre principalele locuri de promenada preferate de câmpineni, în special pe timpul verii.
- Lacul Curiacul - "Lacului cu bombe" de la Câmpina
- Complexul Arhitectural Brebu - situat la 7 km de oraș
- Casa cu grifoni – Câmpina
- Sinagoga - Câmpina
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2024/06/mo-m-on-58.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri