Victor Babeş (născut la data de 4 iulie 1854 în Viena şi decedat la data de 19 octombrie 1926 în Bucureşti) a fost un bacteriolog şi morfopatolog roman, membru al Academiei Române din anul 1893. A fost fiul lui Vicenţiu Babeş, originar din Banat. În colaborare cu Victor Andre Cornil, este autorul primului tratat de bacteriologie din lume (Bacteriile şi rolul lor în anatomia şi histologia patologică a bolilor infecţioase) şi prin care a pus bazele moderne ale acestei ştiinţe. De asemenea, este fondatorul şcolii româneşti de microbiologie. Îşi începe cariera ştiinţifică în Budapesta ca asistent în laboratorul de anatomie patologică. În anii 1885 – 1886 lucrează la Berlin, în laboratoarele lui Rudolf Virchow şi Robert Koch. În 1881 primeşte titlul deprofesor asociat (doctor-docent) iar în 1885 postul de profesor de histopatologie la Universitatea din Budapesta. În 1887 Victor Babeş este chemat la Bucureşti ca profesor la catedra de Anatomie Patologică şi Bacteriologie. În 1892 publică împreună cu Gheorghe Marinescu şi Paul Blocq un Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos. A editat timp de mai mulţi ani Analele Institutului de Patologie şi Bacteriologie din Bucureşti. A deţinut şi titlurile de membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris şi ofiţer al Legiunii de Onoare (Franţa). In afara activitatii de cercetare-dezvoltare desfasurata, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Domeniul Patologiei si Stiintelor Biomedicale "Victor Babes" acorda asistenta tehnico-stiintifica si metodologica retelei de asistenta medicala in probleme de diagnostic histopatologic supraspecializat; teste de imunologie umorala si celulara; diagnostic ultrastructural; consult genetic. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Domeniul Patologiei si Stiintelor Biomedicale "Victor Babes" acordă asistentă metodologică în realizarea rezidentiatelor, licentelor, doctoratelor si specializărilor în domeniile anatomo-patologie, imunologie, genetică. Institutul a fost înființat la data de 28 aprilie 1887, ca Institut de Bacteriologie, pendinte de Ministerul de Interne, care pe atunci avea în sarcina sa problemele sănătății publice, fiind cel mai vechi institut științific medical din România. După sosirea lui Victor Babeș la București în luna august a aceluiași an, institutul intră în subordinea Ministerului Instrucțiunii Publice, iar denumirea instituției devine Institutul de patologie și bacteriologie, sub care a ființat până la data de 2 martie 1925, când, prin lege, a primit titlul de Institutul „Dr. Victor Babeș”, fapt ce nu a împiedicat pensionarea profesorului Babeș pe data de 1 octombrie 1926. Profesorul Victor Babeș a decedat scurt timp după pensionare, la 19 octombrie 1926. Inițial, institutul a funcționat, sub conducerea lui Victor Babeș, de la început și până în anul 1899, în vechiul palat al familiei Brâncoveanu, pe terenul dintre Palatul de Justiție și clădirea Teatrului de Operetă (demolată între timp), pe malul drept al Dâmboviței, în fața Căii Victoriei, unde se înalță în prezent blocul - turn. Vechiul palat al Brâncovenilor era o clădire enormă, dar dărăpănată, care servise un timp și ca reședință domnească pentru Gheorghe Bibescu. Din anul 1899 institutul funcționează neîntrerupt în clădirea de pe Splaiul Independenței, nr. 99 - 101, ridicată de către arhitectul francez Louis Blanc. Institutul a fost conceput inițial ca o școală practică superioară pentru toți cei din domeniul sanitar, un institut medical complex asemenea Institutului Pasteur de la Paris, având secții de anatomie patologică, bacteriologie, vaccinare antirabică, patologie veterinară, serologie și chimie. Între timp o parte din aceste domenii au fost preluate de alte așezăminte care au apărut ulterior, având ca model Institutul „Victor Babeș”: Institutul Cantacuzino, Institutul de Igienă și Sănătate Publică, Institutul de Virusologie și Institutul Pasteur.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2025/02/monografia-buzau-84.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri