Șandra este o comună din județul Timiș, care include și satul Uihei, care este în vestul județului la circa 32 km nord-vest de municipiul Timișoara și 30 km de orașul Sânnicolau Mare, pe drumul național DN6 Timișoara – Cenad. Comuna are acces la calea ferată Timișoara - Cenad, cu stație proprie. Satul Șandra a luat ființă în anul 1833 sub denumirea de Alexandria sau Sàndorhàsza, după numele episcopului Alexandru de Zagreb, care era proprietarul terenurilor din această zonă. Episcopul a semnat la 1 Ianurie un contract prin care permitea celor 140 de familii de coloniști germani provenite din localitățile învecinate să se așeze pe teritoriul lui și să înființeze localitatea care avea să-i poarte numele. Imediat după, au început lucrările la construcția așezământului, după canoanele așezărilor germane cu străzi drepte și perpendiculare. Din totalul de 146 de loturi de casă delimitate, erau 101 case de agricultori, 38 de case mici fără teren, parohia și 2 case ale parohiei, 1 birt și 2 mori.
Trei ani mai târziu, a fost construită biserica in stilul neobarok. În 1842 existau deja 1231 de germani, 16 sârbi și români. În 1884 satul primește legătură de căi ferate. În 1893 satul primește drept să țină un tîrg săptămînal. În 1929 se inființează brigada voluntară de pompieri. În 1933 se inaugurează in centrul satului monumentul eroilor din primul război mondial. În 1945 se deportează 174 de persoane în Uniunea Sovietică. În total 217 persoane iși pierd viața in al doilia război mondial (adică 163 în armata germană, 37 în armata română și 17 civili) și toți cetățenii germani sunt expropriați, ocazie cu care și 48 de persoane se deportează în Bărăgan. Comuna Șandra a fost înființată prin Legea nr.54/2004, desprinzându-se de comuna Biled. La recensământul din anul 2011 comuna număra 2882 locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2002 – 2782 locuitori), dintre care: rommâni - 94,69% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei timișene Șandra astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși - 85,18%, romano catolici - 1,11%, penticostali - 9,22% și restul – nedeclarată sau altă religie.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2015/01/istoria-jocurilor-olimpice-3.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri