Nădlac, în limba slovacă - Nadlak, în limba maghiară - Nagylak, în limba germană - Nadlak, in limba sârbă – Надлак, este un oraș (anul 1968) din județul Arad. Orașul este situat la extremitatea de vest a țării, în exclusivitate în Câmpia de Vest, la nord de râul Mureș, Este totodată cel mai important punct de trecere al frontierei pentru autoturisme între România și Ungaria.
Are o populație de aproximativ 8000 de locuitori, dintre care aproximativ o jumătate este de origine slovacă, ceea ce face din Nădlac cea mai mare comunitate slovacă de pe teritoriul României. Imigranții slovaci au început să vină la Nădlac în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea din regiunile ungurești Totkomloș, Bekescaba și Szarvas.
Săpăturile arheologice au scos la iveală urme de locuire din neolitic și din perioada daco-romană. În secolul al X-lea așezarea s-a aflat sub stăpânirea voievodului Glad. Prima atestare documentară sigură datează din 11 martie 1313, când așezarea este amintită într-un testament sub numele de Noglog. Între anii 1446 – 1451 localitatea s-a aflat în posesia lui Iancu de Hunedoara.
În anul 1474 Matei Corvin a dăruit moșia Nădlac familiei de feudali sârbi Jaksici. Aceștiau au construit la Nădlac un castel cu turnuri de apărare și șanțuri, pentru întâmpinarea năvălitorilor.
În 1514 oștirile lui Gheorghe Doja au atacat Nădlacul și au incendiat cetatea. În 1529 Nădlacul a fost pustiit de turci, pentru ca mai apoi cetatea să ajungă sub stăpânire turcă.
Între anii 1691 – 1716 forțele habsburgice comandate de Eugen de Savoia au eliberat Banatul de sub stăpânirea otomană. La începutul secolului al XIX-lea a urmat o nouă etapă în dezvoltarea așezării, în care la Nădlac au fost colonizați slovaci. Localitatea a fost ridicată la rangul de comună urbană în anul 1820, având mai multe bresle de meseriași.
La recensământul populației din anul 2011 orașul număra 7398 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 8144 locuitori), dintre care: români – 44,34%, maghiari – 2,4%, slovaci – 42,97% și ceilalți – necunoscută sau altă etnie. La Nădlac este cea mai mare comunitate de slovaci din România.
Componența confesională a orașului arădean Nădlac astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 42,64%, romano catolici – 12,71%, penticostali – 4,35%, greco catolici – 1,9%, luterani – 32,07% și ceilalți – nedeclarată sau altă religie.
Economia Nădlacului este centrată pe agricultură, cu o pondere mai mică în industria ușoară și comerț. Industria ușoară se rezumă la sectorul alimentar, textil și de prelucrare a lemnului.
O altă latură eonomică o reprezintă micii meseriași: zidari, zugravi, dulgheri, tâmplari, etc. La nivelul orașului există circa 150 de agenți economici, 3 bănci. Punctul Vamal, unul dintre cele mai importante din România și totodată cel mai traficat, este o altă sursă de venit și de potențial de dezvoltare.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2013/02/montaigu-vendee-franta.html
ÎȚI MULȚUMESC!
Răspunsuri