13. (cybersonet absurd şi iraţional)
~ ciclu alchimia nopţilor fără boabe ~
cafeaua albă 12
monologuri termodinamice în jurul unei cești cu abur invers
dispersia prafului de calcar pur (cybersonet DCCXCIII)
de Opacitate Maximală
în porțelanul gros se cerne-o zgură
din calcinarea boabei de veşmânt
un praf opac ce cade pe pământ
fără să lase urme de căldură
lichidul alb densificat în vânt
se depune sedimentul fără gură
o cretă oarbă statică și dură
ce-anulează reflexia din cuvânt
materia-n inele se adună
când sorb din crio-filtrul sedimentat
iraționalul alb blocat sublim
o masă grea minerală și nebună
lasă pe fund un calcar solidificat
în golul cosmic pe care-l înghițim
---
motto: oul de piatră clocește secunda ninsă în ceștile goale unde timpul devine o linguriță de os strâmb şi prăjim absența până când negrul recunoaște că este doar un alb speriat de moarte
rima: abba baab cde cde
©Ioan Muntean, 2026
-->
Comentarii