13. (poezie, cybersonet)
~ ciclu erotic al dimineţilor ~ 72 de respiraţii ale dorului
„Metamorfoza pasiunii în timp și atingere"
Motto: „Respirația ta începe acolo unde tăcerea mea se termină.”
seria dimineţi de iulie - înmugurirea dorului 1
(I) dorul devenit foc (cybersonet DCLII)
primul freamăt al dimineții când atracția se naște ca o sete blândă
în zori sub teii moi dorința se trezește
iar roua-ți luminoasă îmi mângâie-al meu grai
sub cerul plin de cântec te chem încet în rai
și inima-mi de flăcări tăcute se-nroșește
iar sângele meu tainic se varsă viu întocmai
cu pașii tăi de înger văzduhul înflorește
și dorul dintre trupuri adânc se-mplinește
pe brațele-ți fierbinți mă pierd ca-ntr-un alai
[ea]
pe buzele-ți de miere mă las purtată ușor
când câmpurile verzi respiră mângâiere
iar vântul ne cunună sub ramuri de lumină
în ochii tăi se-adună tot cerul visător
și timpul curge dulce prin caldă contopire
când zborul împlinirii ne-apasă lin în vină
rima: abba baab cde cde
©Ioan Muntean, 2026



Comentarii