13. (poezie, cybersonet)
~ ciclu regalul iubirilor ~
iubirea din poiană (cybersonet DCCXCII)
o dedicație pentru clipa în care iarba a devenit cer
căldura din poiană ne prinde în delir
în luna lui iulie sub cerul de mătasă
aromă de sulfină se simte în potir
când brațele mele te strâng ca pe-o mireasă
uitați sunt partenerii din viața de zi cu tine
rămânem doar noi doi în iarba cea înaltă
unde secrete sfinte vom prețui și bine
fugind de lumea rece și plină de altă
maturul tău amant te prinde de mijloc
și-ți lasă pe piele săruturi de jeratic
senzorialul freamăt ne-absoarbe-n acest joc
trăind un sentiment profund și sălbatic
în noaptea asta lungă discretă și senină
iubirea din iarbă ne lasă fără vină
---
Dedicație anonimă: „Celei care a știut să transforme fânul uscat în altar și să-mi redea tinerețea trupului atunci când credeam că timpul a învins. Știi bine că iulie ne aparține.”
seria: splendoare în iarba de iulie 11
rima: abab cdcd efef gg
-->
Comentarii