09. (poezie, cybersonet)
~ ciclu fiorul tropicelor ~
cybersonete exotice de amor #8
Motto: „Ardem în aceeași umbră în care zeii își caută nemurirea.” (Vechi poem sanscrit)
mătase neagră (cybersonet DCCLXXIV)
umbrei mele calde
pe țărmul nopții trupul ți-l simt ca pe-o comoară
în mătasea cea neagră mă-nfășori arzând tăcut
iar sarea mării curge pe glezne cu sărut pierdut
și luna-și varsă jarul în carnea ta sonoră ușoară
când șoldul tău îmi frânge răsuflul abătut temut
sub cerul fără margini te-aprinzi ademenitoare fecioară
şi valurile cântă prin părul tău de seară rară
căci gura ta mă soarbe în vinul neștiut băut
se clatină nisipul sub pașii noștri un dor
în trupul tău se-nchide o noapte de opale
iar marea ne dezmiardă cu brațe abisale uşor
mă chemi și cad în tine ca-ntr-un adânc izvor
cu sânii tăi aprinși sub revărsări astrale
și-mi lași pe buze gustul eternului fior
---
rima: abba baab cdc cdc
©Ioan Muntean, 2026
-->
Comentarii