13. (proză, legende)
~ Cartea Timpului și a Pământului ~
Rostiri Românești de iulie
O încheiere caldă din partea bunicului (legende iulie)
Draga mea,
Am așezat și ultima piatră la temelia acestui al doilea volum, trecând împreună prin dogoarea lui Cuptor. Dacă în prima noastră carte am căutat lumina cea lungă a lui iunie, acum te-am purtat prin asprimea pârjolului, acolo unde pământul se crapă de zăduf, iar izvoarele se ascund sub stânci. *
Am făcut asta fiindcă știu că viața pe scenă, la fel ca și viața de zi cu zi, nu-i făcută doar din aplauze domoale. Uneori, o să simți o arșiță mare în piept – oboseala repetițiilor, frica de eșec sau zgomotul unei lumi care pare că vrea să-ți usuce inspirația. În acele clipe, draga mea, să te gândești la dârzenia lui Petru din pustă, la răbdarea lui Stancu sub gorun sau la curajul lui Radu pe Piatra Mare. *
Ritmul tău – fie că prinzi armonia în corul cel vechi, fie că pui foc în mișcările sincronizate de K-pop – este leacul tău împotriva oricărei secete spirituale. Dansează, cântă și fii la fel de liberă ca briza care a deschis Gura Portiței! Acest al doilea volum este pecetea promisiunii mele: că rădăcinile tale sunt puternice și că bunicul va crede mereu în zborul tău, sub orice soare ar fi să pășești.
[continuarea ciclului de la 1 august]
legenda 24
©ioan muntean, 2026
-->
Comentarii