Buna Vestire/Blagoveștenia, prima mare sărbătoare de primăvară – simboluri şi tradiții ancestrale. De ce se mănâncă pește în această zi?
Buna Vestire sau Blagoveştenia sau „Ziua cucului”, aşa cum i se mai spune în folclor, celebrată la data de 25 martie (a 84-a zi a anului, după calendarul gregorian), la puţin timp după echinocţiul de primăvară, marchează, în mitologia creştină, momentul în care Arhanghelul Gavril i-a apărut Fecioarei Maria, vestind-o că-l va naște pe Isus din Nazaret. Este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, recunoscută oficial, în Biserica Răsăriteană, în anul 550, iar la Roma, în secolul al VII-lea.
Denumirea populară a sărbătorii „Buna Vestire” este „ Blagoveştenia”, din slavonescul „blagosloviti” (a binecuvânta). Este numită şi „Ziua cucului”, deoarece, se spune, în această zi „se dezleagă limba păsărilor” şi cânta cucul pentru prima dată în an, putând fi auzit până la Solstiţiul de vară sau până la Sărbătoarea Sfinţilor Petru şi Pavel.
În vremurile mai vechi, fetele de măritat şi feciorii obişnuiau să afle, numărând de câte ori cântă cucul, câţi ani mai au de aşteptat până la căsătorie, iar dacă nu-l auzeau, după ce-l întrebau – „Cucule voinicule/ Câţi ani îmi vei da/ pân’ m-oi însura (mărita)?” – era prilej de bucurie, pentru că însemna că nunta va avea loc în curând. De asemenea, oamenii aveau grijă „să nu-i spurce cucul”, adică să nu fie supăraţi şi cu stomacul gol, când îl auzeau cântând, ca să le meargă bine în restul anului.
Buna Vestire/Blagoveştenia/Ziua cucului – tradiţii ancestrale
Buna Vestire sau Blagoveştenia
Pentru că Buna Vestire aduce vestea Naşterii Mântuitorului, este un prilej, pentru oameni, să se bucure şi să exprime respectul pentru această zi, purtându-se curat îmbrăcaţi, cu bani în buzunar şi evitând să se certe cu cineva, ca să le meargă bine tot anul.
Buna Vestire, ca orice altă mare sărbătoare, exprimă un arhetip (un model după care se călăuzeşte cineva), evidenţiind comportamente şi reprezentări rezultate din experienţa umană de-a lungul timpului, de aceea ziua de Blagoveştenie se asociază şi cu alte gesturi ritualice, învestite, din timpurile ancestrale, cu valoare magică – de exemplu, să se pună, pentru îngeri, pe pragul casei, apă, pâine şi sare, să se scoată hainele la soare, să se ardă obiectele inutile (de unde şi denumirea de „Noaptea focurilor” – 24 spre 25 martie), să se afume cu tămâie prin curţi şi prin case, pentru a se alunga spiritele rele etc.
Parte a aceluiaşi scenariu ritualic, în zilele dinaintea sărbătorii, pomii din grădină trebuie curăţaţi, afumaţi cu tămâie şi „ameninţaţi” că, dacă nu vor rodi, vor fi tăiaţi. Tot la acest moment al anului, se scoteau stupii de la iernat, iar gospodinele nu puneau niciodată ouă sub cloşcă, pentru că ziua nu era prielnică şi ouăle s-ar fi stricat.
De ce se mănâncă peşte în ziua de Buna Vestire?
Stela funerara cu inscripția Ichthys
Sărbătoarea „Buna Vestire” cade în postul Paştelui, iar creştinii care ţin postul au „dezlegare” la peşte, „o derogare pentru cei care se ostenesc”, spun reprezentanţii bisericii – potrivit regulilor instituite în cadrul cultului creştin. Probabil că mulţi dintre credincioşi se întreabă de ce tocmai peşte este îngăduit să se adauge la mâncarea de post.
În mentalul colectiv, mai cunoscută este credinţa că cine va mânca peşte „se va simţi tot anul ca peştele în apă”, deşi adevăratele semnificaţii sunt mult mai complexe şi vin din timpuri imemoriale.
Simbolistica peștelui, în creştinism, are valențe multiple. „ICHTHYS”, în limba greacă insemnând „peşte”, este, din perspectiva religiei creştine, un acronim – Iesous Christos Theou Yios Soter (Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul).
Reprezentarea simbolică (stilizată) a peştelui – două arce care se intersectează, capetele din partea dreaptă prelungindu-se dincolo de punctul de întâlnire, astfel încât să semene cu profilul unui pește – pare a fi fost semnul secret al primilor creştini, în vremea persecuţiilor, începând cu secolul I d.Hr.
În istoria creștină timpurie, simbolul „ICHTHYS” avea „cea mai sfântă semnificație”, creștinii folosindu-l pentru a recunoaște bisericile lor și pe alți credincioși, într-o perioadă dificilă a începuturilor. Primii creștini erau adesea numiți „Fiii lui Ichtus celest”.
Legendele spun că atunci când un creștin întâlnea un străin pe drum, creștinul desena un arc al conturului simplu al peștelui, pe pământ. Dacă străinul desena celălalt arc, ambii credincioși știau că sunt în companie bună. Deşi crucea a înlocuit treptat simbolul inițial al peștelui, acesta din urmă a rămas foarte prezent în iconografia creștină.
„Minunea înmulțirii pâinilor și a peștilor”
ICHTHYS
O altă semnificaţie se leagă de „Sfânta Euharistie” (“Sfânta Împărtășanie”) și de „Cina Domnului” (un rit instituit de Isus Hristos în timpul „Cinei de Taină”) şi de minunea înmulțirii pâinilor și a peștilor – două minuni ale lui Iisus, prezentate în Evanghelii, în care Iisus a folosit resurse modeste pentru a hrăni mii de adepți care s-au adunat pentru a-l vedea vindecând bolnavii.
Hrănirea celor 5.000 de oameni este cunoscută și ca „miracolul celor cinci pâini și doi pești”. Luând cele cinci pâini și cei doi pești și ridicând privirea la cer, Iisus a mulțumit și le-a frânt. Apoi le-a dat ucenicilor, iar ucenicii le-au dat oamenilor. „Toți au mâncat și s-au săturat”.
Făcând referire la „apa botezului”, Tertulian (primul scriitor creştin, „părintele creștinătății apusene”, cum a fost numit) sublinia paralelismul dintre pește și apa de botez: „Noi, peștii, după Peștele nostru, Iisus Hristos, ne naștem în apă și nu putem fi mântuiți decât rămânând în apă” (apa insemnând, in acest context, credința creștină).
Înfățișat în Catacombele Sfântului Sebastian sau Catacombele Romei (locuri subterane de înmormântare în Roma antică), simbolul „Ichthys” este menționat și în textul latin intitulat „Oracula Sibillina” (o colecție de enunțuri oraculare), care datează din secolele I – II.
În iconografia creştină, dacă peştele este reprezentat cu un vas în spinare, acesta îl simbolizează pe Iisus Hristos şi Biserica sa, dacă duce în spate un coş cu pâine sau este reprezentat pe o farfurie, pentru hrană, se face trimitere la Sfânta Împărtăşanie.
Buna Vestire şi alte semnificaţii simbolice ale peştelui
Faptul că, de Buna Vestire, credincioşii pot mânca peşte face trimitere şi alte semnificaţii simbolice. Peştele se leagă de apă, care este simbolul vieţii. Adeseori Hristos este reprezentat ca un „Pescar”, creștinii drept „pești”, iar „apa botezului” devine elementul lor natural, instrument al regenerării. Dintr-o astfel de perspectivă, „peştele” poate fi interpretat şi ca un simbol al înţelepciunii, al cunoaşterii, dar şi al abundenţei.
Aşadar, de Buna Vestire, pe lângă obiceiurile, tradiţiile ancestrale, „dezlegarea la peşte” este, de fapt, nu numai o „îngăduinţă” pentru cei care se „ostenesc” cu postul Paştelui, ci şi, într-un plan mai profund, al semnificaţiilor simbolice, o modalitate de a aduce la lumină aspecte care au definit spiritualitatea creştină şi care pot conferi oamenilor de astăzi o privire mai „înaltă” şi mai profundă asupra unor obiceiuri care înseamnă mai mult decât nişte gesturi repetabile, pentru că „aşa se face”.
-->
Răspunsuri