sursa: Sfântul Pantelimon. Superstiţii
Calendar creştin ortodox iulie 2016. Astăzi, 27 iulie, creştini ortodoxi îi sărbătoresc pe Sfantul Mucenic Pantelimon. Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, unul dintre cei mai îndrăgiți sfinți creștini, a făcut minuni în timpul vieţii, iar şirul acestora continuă și în zilele noastre, pentru cei care se roagă la moaştele sale. În tradiția populară, obiceiurile și tradițiile specifice sărbătorii aduc bucurii în viața celor care le împlinesc.
Sfântul Mare Mucenic Pantelimon s-a născut în anul 284 în oraşul Nicomidia. A trăit în timpul împăratului Maximian (286-305). La naştere a primit numele de Pantoleon, care înseamnă "cel în toate puternic că un leu", un nume păgân, căci tatăl său împărtăşea credința în zei. Însă Evula, mama sa, era creştină. Această moare la puţini ani de la naşterea lui Pantoleon. La îndemnul tatălui său termină Şcoală de Medicină din Nicomidia, iar ucenicia o va face cu renumitul medic Eufrosin.
Află de la preotul Ermolae că Hristos este singurul doctor adevărat. După ce ridică din moarte un copil care fusese mușcat de o năpârca, prin chemarea lui Hristos, cere să fie botezat. După ce primește botezul de la preotul Ermolae, numele său a devenit Pantelimon, care înseamnă "cel cu totul milostiv".
Sfântul Mare Mucenic Pantelimon ajunge după puțină vreme la o cunoaștere desăvârșită a artei medicale, încât, împăratul Maximian care îi remarcase calitățile, intenționa să îl ia la palat ca medic particular. După ce a vindecat un orb, împăratul i-a cerut lui Pantelimon să renunțe la credința creștină. Pentru că a refuzat, sfântului Pantelimon i s-a tăiat capul. În loc de sânge, a curs lapte din trupul său.
Din anul 303, anul morții sale, Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor. Fiind un tămăduitor al bolnavilor, mai multe spitale și așezăminte poartă numele său.
Sfântul Mucenic Pantelimon este chemat în rugăciuni de către preoții Bisericii la Sfințirea Apei și la Taina Sfântului Maslu, împreună cu Sfântul Sfințit Mucenic Ermolae și cu ceilalți sfinți doctori fără de arginți și făcători de minuni.
Menționăm că la Mănăstirea Rusicon din Muntele Athos, se află Capul Sfântului Pantelimon. Moaștele Sfântului Pantelimon sunt prezente și în Catedrala din Constanța, Catedrala Episcopală din Galați, Catedrala Mitropolitană din Iași, Mănăstirea Oasa din Alba Iulia și în mai multe biserici din București : Biserica Sfântul Stelian Lucaci (str. Logofăt Udriște), Biserica Sfântul Dumitru Poșta (în spatele Muzeului de Istorie a României), Mănăstirea Plumbuita (str. Plumbuita, nr. 58), Biserica Adormirea Maicii Domnului - Precupeții Noi, Biserica Sfântul Antonie cel Mare (Aleea Valea Boteni, str. Romancierilor), Biserica Stavropoleos, Biserica Sfântul Alexie (Calea Șerban Vodă, nr. 123), Biserica Sfântul Pantelimon (str. Iancu Căpitan, nr. 24).
Cum putem să ne asemănăm Sfântului Pantelimon?
La această întrebare, Părintele Teofil Părăian răspunde: "Nu suntem doctori, nu suntem tămăduitori, dar mângâietori putem fi, alinători de suferință cu putere omenească, asta o putem face și noi. Și dacă facem cele la măsurile noastre, face și Dumnezeu prin noi ceea ce nu putem face noi numai prin puterea noastră. Și atunci, iată că suntem și noi pe calea Sfântului Mare Mucenic Pantelimon...", conform crestinortodox.ro.
Sărbătoarea prevestește plecarea verii
Tradiţia populară spune că în ziua Sfântului Pantelimon, cerbul iese din apă şi, în timp, gestul său a demonstrat că apa râurilor începe să se răcească.
Frunză teiului deplânge plecarea verii
De asemenea, în acestă zi, frunza teiului se răsucește pe dos, un semn că deplânge plecarea verii şi apropierea iernii.
În ziua praznicului creștinii mănâncă porumb şi dovlecei
În această zi, potrivit tradiţiei populare, creștinii mănâncă preparate din porumb şi dovlecei, pentru a fi mai viguroşi în timpul iernii.
În fiecare gospodărie este bine să se consume porumb şi dovlecei fierţi, pentru ca în viaţa credinciosului să nu apără obstacole care să-i tulbure liniştea şi sporul casei .
Se împart ofrande săracilor multe fructe
În ziua când este sărbătorit “Doctorul fără de arginţi”, credincioşii împart celor săraci multe fructe. Există credința potrivit căreia, împlinid această tradiție, poamele nu vor fi viermănoase în anul următor.
În ziua praznicului nu se lucrează
O altă tradiție care este bine să fie respectată în ziua sărbătorii se referă la interdicția de a presta munci gospodărești. De asemenea, se mai spune că, pentru a fi sănătoşi, oamenii nu trebuie să lucreze la câmp în ziua acestui praznic. Cei care nu respectă tradiţia se pot îmbolnăvi de afecţiuni grave sau pot avea parte de situații dramatice și de multă pagubă în viaţa de familie.
Se spune, din bătrâni că Sfântul îi apără pe oameni de necazuri şi de durere. De ziua lui, Sfântul Pantelimon merge însă din casă-n casă şi-l pedepseşte pe acela pe care-l găseşte lucrând.
Dacă gospodină toarce în acestă zi, Sfântul o pedepseşte şi-i moare vaca. În mediul rural, moartea unui animal de povară atrage multă pagubă în gospodăria respectivă. În schimb, dacă oamenii respectă sărbătoarea şi nu lucrează, în această zi, în zona geografică respectivă nu va cădea grindină.
Sfântul aduce noroc şi recolte bogate de fructe
În multe zone din țară, în Muntenia în special, sătenii respect sărbătoarea Sfântului Pantelimon pentru că acesta să le dăruiască şi în anul următor o recoltă bogată, multe fructe care să nu fie viermănoase. De asemenea, Pantelimon însoţeşte vara şi o roagă să revină în anul următor tot atât de mănoasă, ca în anul precedent. În zona de câmpie, sătenii îl serbează pe Sfântul Pantelimon pentru a avea şi o recoltă bogată de pepeni, scrie libertatea.ro
Sfântul Pantelimon împlinește dorințele călătorilor
Sfântul Pantelimon, care în viața pământeană a călătorit mult, împlineşte dorinţele călătorului, îl ajută să călătorească cu bine şi cu noroc și alungă orice obstacol din calea lui, dacă acesta îi cere ajutorul când pleacă la drum.
Și cojocarii solicită ajutorul Sfântului în mod special în ziua praznicului
Sfântul Pantelimon este sărbătorit şi de cojocari pentru că ei să aibă spor la bani și în muncă lor de fiecare zi.
Sfântul ocroteşte gospodăriile de grindină
Credincioşii îl sărbătoresc pe Sfântul Pantelimon pentru ca acesta să le apere gospodăriile de furtuni și de grindină şi pentru a le purta noroc dacă ei trebuie să călătorească pe vreme rea.
Sfântul alungă paguba, neliniştea şi teama
De-a lungul secolelor, credincioşîi s-au convins că Sfântul Mucenic Pantelimon alungă paguba, teama şi neliniştea din casele celor care-l cinstesc prin rugăciune, dăruind săracilor poame, pepeni, dovlecei şi porumb.
În ziua praznicului se invocă ajutorul Sfântului Tămăduitor
Credincioşîi trebuie să -l prăznuiască pe Sfântul Tămăduitor pentru ca acesta să-i apere de boli. De asemenea, orbii şi şchiopii este bine să se roage pentru ca Sfântul să le uşureze suferinţa.
Sfântul Tămăduitor mijlocește pe lângă Sfântul Ilie
Pantelimonul se serbează ca un sfânt mijlocitor pe lângă Sfântul Ilie pentru ca acesta să fie mai îndurător cu oamenii pentru păcatele lor şi să-i apere de grindină şi de furtuni.
Pentru persoanele care se confruntă cu pagube financiare
O tradiție care a adus bucurii în viața persoanelor care se confruntă cu pagube financiare se referă la începerea unor slujbe, pe timp de 40 de zile, în dimineața praznicului.
-->
Răspunsuri
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Sfântul Pantelimon. Se mănâncă porumb şi dovlecei, pentru ca oamenii să fie viguroşi în timpul iernii
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Sfântul Pantelimon. Se mănâncă porumb şi dovlecei, pentru ca oamenii să fie viguroşi în timpul iernii
Se zice că în ziua de Sfântul Pantelimon, cerbul iese din apă și această începe să se răcească, frunza teiului se întoarce pe dos, semn că vara se duce și lasă în locul ei iarna.
Pomenit în data de 27 iulie, acest sfânt este adesea numit „doctor fără de arginti”, arătându-se prin aceasta cum că el n-a umblat după averi și s-a mulțumit cu ceea ce putea avea din rosturile lui și nu cerea de la nimeni să-i plătească pentru binefacerile făcute. Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor și tămăduitor al bolnavilor, el este un model de doctor, slujitor și creștin următor lui Hristos.
În ziua de Sf. Pantelimon se împart multe fructe, pentru ca poamele să nu fie viermănoase anul următor.
De asemenea, se mai spune că oamenii care lucrează în ziua de Sf. Pantelimon sunt condamnați să se îmbolnăvească de ciumă, să aibă parte de ceasuri negre și pagube în viața de familie.
Minunile lui din timpul vieții au făcut înconjurul lumii, reuşind să-şi aducă până și tatăl păgân pe calea credinţei. Când tatăl lui s-a stins, și-a împărţit averea săracilor şi a muncit în numele credinţei, de unde şi numele primit de „doctor fără de arginţi”.
Şi-a găsit sfârşitul decapitat, la ordinul împăratului, moaştele sale sfinte sălăşluind azi în biserici din întreaga lume, fiind patronul spiritual al lumii medicale și tămăduitorul suferinzilor.
La noi în țară, credincioșii se pot închina la sfintele sale moaște la Iași, la Catedrala Mitropoliei, la Catedrala episcopală din Galați, unde sunt și moaștele Sfântului Nectarie, la Catedrala Arhiepiscopală a Tomisului din Constanța, dar și în București, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului – Precupeţii Noi”, la Biserica Sfântul Stelian Lucaci, la Biserica Sfântul Dumitru din spatele Muzeului de Istorie a României, la Mânăstirea Plumbuita, la Biserica Sfântului Antonie cel Mare, la Biserica Stavropoleos, la Biserica Sfântul Alexie și, nu în ultimul rând, la Biserica Sfântul Pantelimon.
Părintele Teofil Părăian : "Nu suntem doctori, nu suntem tămăduitori, dar mângâietori putem fi, alinători de suferință cu putere omenească, asta o putem face și noi. Și dacă facem cele la măsurile noastre, face și Dumnezeu prin noi ceea ce nu putem face noi numai prin puterea noastră. Și atunci, iată că suntem și noi pe calea Sfântului Mare Mucenic Pantelimon...", conform crestinortodox.ro.
MINUNAT