Sfânta Filofteia ~ Tradiții și obiceiuri!
Creştinătatea o prăznuieşte la data de 7 decembrie pe Muceniţa Filofteia, care a primit cununa muceniciei la vârsta de 12 ani. Pelerinii din întreaga ţară vin să se roage la moaştele Sfintei, adăpostite în biserica Mânăstirii Curtea de Argeş, pentru tămăduiri de tot felul de boli. Totodată, în zilele de secetă, moaştele Mucenicei sunt purtate în procesiune pentru a aduce ploaia.
Sf Filofteia. Sfânta Muceniță Filofteia s-a născut la începutul secolului al XIII-lea în apropiere de oraşul Târnovo din Bulgaria de astăzi, într-o familie de ţărani religioşi şi săraci. Documentele vremii nu precizează însă dacă Muceniţa provine din neam de români sau de bulgari. După moartea prematură, prin voinţa Muceniţei, (al cărui nume se traduce iubitoare de Dumnezeu) cinstitele moaşte au fost aduse în Ţara Românească şi aşezate în Biserica domnească Sfântul Nicolae din Curtea de Argeş, pe atunci Catedrală Mitropolitană, ctitoria domnitorilor Basarab I întemeietorul şi a fiului său Nicolae Alexandru.
Mama tinerei Filofteia s-a ocupat de educaţia unicei sale fiice, pe care a crescut-o în spiritul evlaviei şi al dreptei credinţe. Copila a fost învăţată de mama ei să postească, să meargă la biserică, să asiste la slujbele religioase din localitatea natală şi să fie milostivă cu oamenii sărmani. Din păcate, mama Muceniţei a murit când fiica ei avea o vârstă fragedă. După ce a rămas văduv, tatăl Muceniţei s-a hotărât să se recăsătorească. La scurt timp, Filofteia a constatat că mama vitregă n-o iubea, că era aspră cu ea : o bătea şi o certa, pârând-o tatălui ei de câte ori avea ocazia.
Cu toate acestea, Filofteia continua să-i ajute pe săraci, dăruidu-le acestora o parte din hainele ei şi din mâncarea pe care trebuia s-o ducă tatălui ei, care muncea la câmp. Adesea, tatăl fetei se plângea soţiei că nu-i ajunge mâncarea pe care i-o aduce fiica lui la câmp. În schimb, noua lui soţie se dezvinovăţea, spunându-i că-i trimite multă mâncare, cât să-i ajungă toată ziua. În cele din urmă, tatăl Muceniţei a aflat că fiica lui împărţea săracilor o parte din mâncarea care i se cuvenea. Într-o zi, a vrut să se convingă de acest lucru şi a urmărit-o. În clipa când a văzut că Filofteia împărţea săracilor o parte din mâncarea care i se cuvenea, în culmea supărării, tatăl Sfintei a vrut s-o bată şi s-o tragă de păr, ca de obicei. În acele momente de supărare, orbit de mânie, el a aruncat toporul pe care-l purta cu sine la câmp spre Filofteia, rănind-o grav în picior. Din această cauză, fiica lui, în vârstă de 12 ani, a murit pe loc. Documentele vremii spun că locul acela a fost învăluit de o lumină puternică. După ce furia lui s-a mai domolit, tatăl Sfintei Filofteia a vrut să-i ridice trupul, dar n-a putut nici să se apropie de corpul ei, şi nici să-l ridice.
Înspăimântat, ucigaşul a alergat în cetate şi a mărturisit arhiepiscopului şi conducătorilor cetății ce nenorocire s-a întâmplat şi că trupul fetei este învăluit de o strălucire cerească. Aflând cumplita veste, ahiepiscopul, însoţit de mai-marii cetăţii şi de multă lume au pornit spre locul dramei cu multe lumânări aprinse, cu tămâie , rostind rugăciuni. Când au văzut că trupul copilei este învăluit de acea lumină dumnezeiască, cu toţii s-au minunat şi l-au lăudat pe Dumnezeu, făcătorul de minuni.
Apoi, împreună cu arhiepiscopul, cei veniţi au încercat să ridice trupul sfintei şi să-l ducă în cetate. Dar n-au putut să-l urnească din loc, nici când au rostit multe rugăciuni şi s-au înspăimântat. Trupul ei era greu ca piatra.
Atunci, s-au gândit că sfânta poate vrea să se odihnească într-un anumit loc sfânt. De aceea, cei care-l ajutau pe tatăl Sfintei Filofteia să-i ridice trupul au început să rostească nume de țări, de mănăstiri şi de biserici, rânduite în preajma locurilor natale, apoi au invocat şi numele unor lăcaşuri sfinte de renume, existente peste Dunăre. Abia când a fost rostit numele Bisericii Domneaşti din Târgul Argeşului, trupul ei a devenit mult mai uşor. Atunci, ei prezenţi, care asistau la ineditul eveniment, l-au înştiinţat pe domnitorul Radu Vodă ( cel care zidise biserica invocată de Muceniţă), vestindu-l că Sfânta vrea să se odihnească în acel sfânt lăcaş. Când au fost aduse în Ţara Românească, moaştele au fost însoţite de un mare alai, credincioşii purtau multe făclii, iar racla a fost aşezată în Biserica Domnească „Sfântul Nicolae,” pe atunci Catedrală Metropolitană, împlinindu-se astfel voinţa Sfintei Muceniţe. Acolo cinstitele ei moaşte au rămas până când domnitorul Neagoe Basarab a înălţat Mănăstirea Curtea de Argeş (sfinţită în anul1886). Atunci, moaştele au fost mutate în biserica Mănăstirii, iar în zilele noastre racla cu sfintele moaşte este aşezată în Paraclisul acestui venerat lăcaş de cult.
Sfânta Filofteia este considerată ocrotitoarea copiilor, a tinerilor şi a fetelor, pe care le ajută să se căsătorească şi să aibă o viaţă lipsită de griji.
În tradiţia populară, Sfânta Filofteia este considerată o soră îndepărtată a Sfântului Ilie. De aceea, Muceniţa a fost învrednicită cu harul de a alunga seceta, fiind numită şi „aducătoarea de ploi”. În scrierile religioase s-au consemnat mai multe procesiuni cu moaştele Sfintei pe timp de secetă, iar tradiţia spune că prin mijlocirea ei în faţa lui Dumnezeu a plouat, iar roadele au fost bogate în anul respectiv.
În ziua praznicului, nu se folosesc în gospodărie obiecte ascuţite: cuţite, furculiţe sau topoare, iar pâinea consumată la masă se rupe cu mâna.
Sf Filofteia. Pentru cei care au murit în urma unei întâmplări ciudate, familia trebuie să se roage în ziua praznicului Muceniţei, cerându-i ajutorul să afle adevărul; în timp, rudele vor afla din ce cauză au murit acele persoane.
În această zi, este bine ca mamele să împartă copiilor săraci hrană caldă; se spune că în familia care dăruieşte astfel de ofrande, copiii vor fi ocrotiţi de boli şi de întâmplări dramatice.
Tinerele care vor să se căsătorească trebuie să ceară ajutorul Muceniţei Filofteia. Sunt de mare ajutor slujbele făcute timp de 40 de zile.
De atunci, sfintele moaşte săvârşesc, în continuare, multe minuni, tămăduind tot felul de boli şi aduc alinare credincioşilor care se roagă cu evlavie şi cu credință.Alte documente istorice menţionează că Sfintele moaşte ale Muceniţei Filofteia au fost aduse în Ţara Românească după anul 1393, când ţaratul bulgar de la Târnovo a fost ocupat de turci şi au pârjolit oraşul. Atunci, ierarhii acelor vremuri au hotărât să protejeze moaştele şi să le mute într-o biserică din localitatea Vidin, unde au rămas până în anul1386.
După înfrângerea armatei creştine la Nicopole în data de 25 septembrie 1386, moaştele Muceniţei au fost oferite domnitorului Mircea cel Bătrân şi acestea au fost aşezate în vechea Biserică Domnească cu hramul Sfântul Nicolae din Curtea de Argeş. Moaştele Sfintei au rămas în sfântul lăcaş până în anul 1893; atunci, datorită stării de degradare cu care se confrunta biserica, moaştele au fost mutate în Bucureşti, în bisericile: Sfântul Gheorghe şi Adormirea Maicii Domnului -Olari. De asemenea, documentele religioase menţionează şi faptul că, în timpul primului război mondial, ierarhii acelor vremuri au vrut să protejeze Moaştele şi le-au adăposti în paraclisul Mănăstirii Antim din Bucureşti. După încheierea războiului, racla a fost readusă la Curtea de Argeş şi aşezată în măreaţa biserică a Mănăstirii, ctitorită de Neagoe Basarab. Din anul 1949, racla cu moştele Sfântei Muceniţe se odihnesc în paraclisul acestei biserici, loc de pelerinaj pentru miile de credincioşi care sosesc din toate colţurile ţării să-i ceară Muceniţei ajutorul şi să-i izbăvească de necazuri.
De peste 600 de ani, Ţara Românească este ocrotită de Sfânta Muceniță Filofteia – prăznuită cu mare evlavie pe data de 7 decembrie. Ierarhii Biserii Ortodoxe au orânduit ca racla în care se odihnesc moaştele Sfintei Filofteia să fie restaurată. Lucrările de restaurare s-au efectuat în anul 2004 la Monetăria Statului: atunci, s-a drapat lemnul cu catifea roşie, s-au aurit piesele din argint şi capacul raclei, schimbându-se picioruşele de sprijin, confecționate din aluminiu.
Mai mult, s-au înlocuit bucăţile deteriorate ale capacului realizat din lemn de chiparos. Însă, meşterii care au efectuat aceste lucrări au fost uimiţi când au găsit pe săculeţul care învelea moaştele un blestem scris: blestemul îi afurisea ( îi blestema) pe cei care ar îndrăzni să înstrăineze fragmente din Sfintele Moaşte: „Cosma, Milostiv Bogin, cu mila lui Dumnezeu Arhiepiscopul Mitropoliei Ungrovlahiei, poruncim cuvioşiei tale, Arhimandrite chir Partenie, igumen Argeşului, să le pecetluieşti într-un săculeţ de bogasin nou, lăsându-i afară numai mâna cea dreaptă pentru sărutarea norodului. Şi aşa pecetluite să le aşezi în sicriu. Şi să ştie fieşcare să se ferească a nu cuteza să ciupească, cât de puţin din sfintele moaşte, că am pus blestem asupra cui ar cuteza a se atinge să ia. Într-această şi chip să urmezi! Şi să fii blagoslovit! 1791, mai 10.” (Mitropolitul Cosma Popescu al Ungrovlahiei 1787-1792).
În şedinţa sa din 28 februarie 1950, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a hotărât generalizarea cultului Sfintei Filofteia în toate lăcaşurile ortodoxe din ţară.
În fiecare an, în ziua de 7 decembrie, moaştele Muceniţei sunt aşezate într-un pavilion special, amenajat în faţa bisericii Mănăstirii Curtea de Argeş, pentru ziua de prăznuire. Astfel, credincioşii veniţi din toată ţara, în număr foarte mare, au posibilitatea să se închine şi s-o venereze pe Muceniţa Filofteia.
-->
Răspunsuri