Sfinţii Constantin şi Elena - Tradiții, obiceiuri şi superstiții

[Ioan Muntean]

Numiți în tradiția populară românească părinți ai sfintei cruci, Sfinţii Împărați Constantin și Elena sunt sărbătoriți în biserica creştin-ortodoxă pe 21 mai, iar în cea catolică sau apuseană în ziua de 18 august. Obiceiurile și superstițiile asociate cu această sărbătoare ţin mai mult apropierea de vara și de ciclul lucrărilor agricole.

În folclor, se spune că Sfântul Constantin ar fi scos crucea din mare, o reinterpretare a descoperirii crucii pe care a fost răstignit Iisus Cristos, de către Sfânta Elena, la Ierusalim.

Potrivit romanilor, vara începea, de fapt, odată cu ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena. Tocmai de aceea, se credea că pe 21 mai, zi numită Constandinu păsărilor ori Constantin Graur, păsările de pădure începeau să își învețe puii să zboare.

Tot acum, păstorii își hotărau baciul și locurile de stana. Femeile obișnuiau să pună pe fugă duhurile rele cu tămâie și agheasmă, în vreme ce bărbații afumau oile cu ajutorul așa-zisului „foc viu”, astfel încât animalele să aparate de rele în perioada cât rămâneau la stana. De asemeni, se făcea mare hărmălaie pentru că vrăjitoarele ce încercau să fure sporul laptelui să fie izgonite.

În vechime, dacă cineva îndrăznea să lucreze în această zi, se zicea că recolta câmpului îi va fi distrusă de foc sau de păguboase zburătoare. Totodată, ziua împăraților se ținea pentru că ulii să nu înșface orătăniile din ograda.

 Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena marca sfârșitul perioadei de însămânțare a ovăzului, meiului și porumbului.

 În Bulgaria, de ziua Sfinților Constantin și Elena, numită Konstantinovden, în zonele rurale se obișnuiește că, după slujba, să se întindă la biserica o masă binecuvântată de preoți, sărbătoarea continuând până la asfințit cu cântece și dansuri populare. În unele zone, are loc un tradițional dans pe cărbuni aprinși, la care iau parte în zilele noastre numai un mic grup de inițiați, mulți dintre lăudându-se că au moștenit acest meșteșug din familie. Unii pretind că, în vreme ce urmăresc mișcările dansatorilor peste jar, sunt cuprinși de o un fel de vraja hipnotică, începând ei înșiși să țopăie frenetic peste cărbunii incandescenți.

 În nordul Greciei, ziua sfinților împărați, purtând numele de Aghios Konstandinos și Aghia Eleni, este marcată de sărbătoarea Anastenaria, specifică unei comunități provenite din refugiații plecați din Tracia de est, în urmă războaielor balcanice. Așadar, nu întâmplător, cu ocazia acestui eveniment au loc dansuri, cu picioarele goale, peste jarul cărbunilor, la fel că și în Bulgaria. În fiecare sat există, cu acest prilej, un grup format din 12 conducători care ,în ajunul zilei Sfinților Constantin și Elena, se adună în „konaki”, locașuri ce adăpostesc icoanele celor doi sfinți. Aceștia sunt împodobiți cu mari batiste de culoare roșie (simadia), despre care se crede că posedă puterea icoanelor. Către seară, se aprind focuri uriașe, și începe un dans frenetic peste cărbunii înroșiți, în decursul căruia se crede că participanții sunt însuflețiți sau posedați de către sfinți.  A două zi, are loc sacrificiul ritual al unor animale. După prânz, așa-zișii „anastarizi”, se strâng din nou și reîncep dansul. Uneori, unii dintre dansatori cad în genunchi pe jar și aruncă cărbunii cu mâinile goale. Dansul continuă până când se stinge tot jarul.

[Ioan Muntean]

Ce se face de Sfinții Constantin și Elena pentru spor și sănătate

• Pentru ca sporul să se adune într-o familie, gospodarul trebuie să noteze seria fiecărei bancnote cheltuite în fiecare zi.
• Se spune că, astfel, banul rămâne în casă şi nu se înstrăinează.
• Păstorii îşi aleg atunci baciul, stabilesc locul unde vor poposi stânele pe timpul verii.
• Păstorii îşi aleg în ziua de Ispas paznicii care trebuie să le păzească turmele când sunt la păşune.
• Păstorii aprind un foc, numit Focul Viu. Împreună cu oile, păstorii stau în preajma acestui foc.
• În popor există convingerea că acest ritual, împlinit din generaţie în generaţie, are un rol protector împotriva pagubei şi a bolilor

 

Ce se face în ziua praznicului Sfinților Constantin și Elena

• nu este bine să divorţezi sau să renunţi la o prietenie pentru că toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental.
• nu este bine să dai păsărilor cerului pâine, pentru că risipeşti sporului casei.
• nu trebuie să strici cuibul păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase ar fi acestea, pentru că în familie vor fi necazuri tot anul.
• Gostpodarii nu trebuie să muncească la câmp: dacă nu se respectă tradiţia, recolta de struguri va fi stricată de grauri.

 

Ce să faci și ce să nu faci în această zi

• Oamenii care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare
• De Sfinții Constantin și Elena este păcat să se lucreze în gospodării, nu se plivesc ierburile.
• Este ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare.
• În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.
• În ziua sfântă de 21 mai, femeile obișnuiesc să dea cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.
• în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți.
• La biserică se poate duce flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
• Este interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.
• Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul.
• Ceea ce se seamănă după această zi se usucă.

Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui. Prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

[Ioan Muntean]

În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. În această zi, era interzis să se muncească, iar prin odihnă de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări