Şi veni, mă fraţâlor, şi Crăciunu’. Cum, necum, făcurăm de-un porc, că pe-a noastră ne-o ridicară când cu porcina. Dracu’ ştie ce făcură cu ea, da’ într-o dimineaţă ne trezârăm cu jandarii la poartă şi mândreaţa noastră de purcea de aproape 200 de Kile dusă fu. Acuma cumpărarăm, că nu să face să te laşi fără porc, da’ vă-ntreb şi pe ’mneavoastră: E corect?
Vă spun drept, abia mă abţinui să nu le trag o înjurătură. Şi măi taci dracu’, zâsă Veta, când mă văzu roşu ca sfecla. Vrei să ne ridice şi vaca? Ar fi în stare. Găsesc ei un motiv!
Şi tăcui, mă fraţâlor, tăcui, da’ fierbeam pe dinăuntru, auz’! Da’ ce Cristoşi şi Dumnezei le trăsăi după ce plecară, numai eu ştiu. Măi bine râneşte în cocină, zâsă Veta, că şi de una şi de alta, tot un drac! O fi, zâc, da’... Şi dacă văzui că intră în casă, mă lăsai păgubaş. Nu să face să dai din gură fără audienţă, da’ eram cătrănit rău.
Mama lor de mişei! Adică munceşti un an, vorba ăluia, să-ţi creşti porcu’ tău, sănătos, nu cu drăcii, şi când ţi-e lumea mai dragă te trezeşti că-ţi bat în poartă. Auz’ la ei; gripă porcină? O fi, nu zâc ba, da’ dacă nu ne-mbolnăvim, de ce nu ne lasă să ni-l tăiem? Vă spun eu... Asta e şcoala ălor de sus, care sânt mână-n mână cu străinii. Ce şi-au zâs? Stăi, frate, că-i lovim unde-i doare cel măi tare, că să ştie că românii nu să lasă de Crăciun fără caltaboşi, sarma, piftie. Mama lor de hoţi! Nu am eu o putere că ce mi ţi i-aş pune bine să măi poftească altădată să-ţi ia anumalu’ din bătătură, crescut cu năcaz, vorba ăluia!
Da’ până una-alta mâncăm noi din cumpărat? Mâncăm, ce să făcem?
Hai noroc, mă fraţâlor, şi când ne-o fi mai rău, ca acuma să ne fie! Crăciun fericit! La anul şi La mulţi ani!
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Răspunsuri