De mic taică-meu mi-a spus,
Să-mi măsor cu grijă nasul,
Iar eu, pe unde m-am dus,
Cu cei buni îmi ţineam pasul...
Anii iată au trecut,
Mi-a venit vremea de ras,
Timp în care n-am ştiut,
Decât să mă uit la nas...
În zadar îmi spunea mama,
Să nu mă întrec cu vasul,
Ascultam – pândit de drama –
Începea să-mi crească nasul...
În club seara mă duceam,
Îmi plăcea cum sună basul,
Doamne, ce de crai eram,
Nimeni nu-mi ajungea nasul...
După ce m-am însurat,
Cei din jur îmi spuneau grasul,
Aveam mofturi de bărbat
Şi nu-mi mai cunoşteam nasul...
Toţi mă implorau cinstit,
Ca să las mai moale glasul,
Oare m-au văzut tâmpit?
Şi de ce să cobor nasul?!
Viaţa-ntreagă m-am distrat,
Pe unde-mi făceam popasul,
Ce-mi spunea tata-am uitat
Şi n-am mai măsurat nasul...
Fără bani, bătrân, golan,
Boala şi-a-nceput balansul,
Casa-mi este pe maidan,
Simt uşor că-mi pică nasul...
Ce va fi, când n-oi mai fi...?
Cin’ mi-o face parastasul?
N-am nevastă, nici copii,
Să-mi pună-n ţărână nasul...
Iartă-mi, Doamne-nvârte roata,
Măsurând-o cu compasul,
Poate mi se schimbă soarta...
Şi nu mi-o mai creşte nasul!
Ca mâine mă duc...mă duc...
Vreau aşa...de bun rămas,
Să nu fiţi ca mine – cuc,
S-aveţi măsură la nas!
-->
Răspunsuri
Ca mâine mă duc...mă duc...
Vreau aşa...de bun rămas,
Să nu fiţi ca mine – cuc,
S-aveţi măsură la nas!
AR TREBUI PREVAZUTA IN MANUALE !!! FELICITARI
Vă mulţumesc pentru selecţie şi apreciere! Multe ce ţin de măsura nasului ar trebui aduse în atenţia copiilor... dar cine, doamnă Gabriela?!
Cu mare drag,
Domnule Muntean, vă mulţumesc pentru comentariul în imagini pătrunse de umorul fin!
Cu mare drag,