(parodie după poezia „O aventură galantă” de Ion Pribeagu)
O cucută deșucheată
Nici prea trează, nici prea beată
A picat pe trotuar.
Nu știu cum, nici n-am habar,
Dar mă uit prostit cât zece:
I-o fi cald sau i-o fi rece?
Mă apropi binișor
Nici încet, nici repejor
Și-i întind mâna-mi sleită.
Mă ignoră, mă evită...
Insist ca un mielușel
Nici înger, dar nici rebel.
Cutra-mi pune palma-n fund.
Nici nu simt, nici nu aud,
Dar mă ia cu moleșeală
Fără greață sau verzeală
Și fug, puțin încurcat.
N-oi fi înger, dar nici drac!
Răspunsuri
Ați prins mesajul poeziei, domnule Muntean. Vă mulțumesc pentru... „cucută”.