S-a nascut la 4 februarie 1972 la Botosani si s-a stins din viata la 3 aprilie 1944 la Bucuresti. La varsta de 4 ani ii moare tatal, Vasile Bancila, pleaca impreuna cu mama sa Profira Neculce la Iasi si locuieste in casa Sofiei (sora sa, casatorita cu Ioan Nadejde, fondatorul revistei ,,Contemporanul”). Este crescut cu dragoste de surorile sale, Ecaterina si Sofia. Urmeaza scoala primara si apoi doua clase la Liceul Stefan cel Mare.
Pictorul Octav Bancila s-a format la Scoala de Arte Frumoase din Iasi (unde are profesori pe C.D.Stahi, Emanoil Bardasare si G.Panaitescu Bardasare), apoi a plecat la Munchen pentru studii in domeniul picturii la Academia de Arte Frumoase (unde are profesori pe Gysis si Raub). Face calatorii in Italia si Franta, unde viziteaza muzee si studiaza operele marilor maestri renascentisti. Apoi se intoarce in tara unde face stagiul militar la Iasi. In 1901 a fost profesor de caligrafie si desen la Scoala Normala ,,Vasile Lupu” si Liceul ,,Stefan cel Mare”. In anul 1904 se casatoreste cu Ana Popovici si are impreuna cu aceasta 9 copii.
Compozitia ,,1907” este o opera reprezentativa a pictorului si a fost expusa la muzeu intr-o vitrina la Iasi, atragand interesul artistilor si al intelectualilor progresisti. Compozitia se impune prin caracterul dramatic si puternica expresivitate. Pentru prima data in pictura romanesca este prezentata figura taranului roman sub infatisarea revoltei. Taranul, cu pumnii stransi, cu ochii ingroziti, incarcati de revolta si ura, alergand pe campul acoperit de trupuri insangerate cazute in urma revoltei, ramane imaginea unica in pictura romanesca de la incepului sec. al XX-lea. Lucrarea este marturie zguduitoare a situatiei tragice a taranimii. Taranul revoltat de la 1907, realizat de pictorul Bancila in vesmant alb, alearga navalnic pe pamantul insangerat cu picioarele desculte, posedat de ura si disperare. Versurile lui George Cosbuc din poezia ,,Noi vrem pamant” isi afla ecoul in imaginea pictata de Bancila. In tabloul ,,1907’ se reflecta dragostea si lupta pentru pamant, imaginea cutremuratoare a realitatii istorice dureroase de la inceputul sec. al XX-lea.
In pictura sa, apar compozitii cu caracter revolutionar. Este prezenta greva in: ,,Muncitorul”, ,,Grevistul”, ,,Pax”, ,,In zi de greva”, ,,Revolutia si dreptatea”. Chipurile de muncitori sunt prezentate in lucrarile sale, ca o categorie umana si sociala, animata de forta gata sa se dezlantuie. In acest sens amintim lucrarea ,,Muncitorul”, in care apare silueta unui tanar barbat prezentat cu bratele incrucisate, cu chipul hotarat plin de vointa si o puternica forta morala. Monumentala opera ,,Grevistul” a fost pictata in anul izbucnirii Primului Razboi Mondial. Pictura ,,Pax” infatiseaza un muncitor care distruge ,,sabia razboiului” – simbol al luptei impotriva razboiului, pictorul folosind elemente metaforice.
Printre compozitiile dedicate temei proletariatului se afla ,,Recunoasterea” – lucrare inspirata din realitate, care se refera la cei cazuti, ucisi in represiune si cautati de sotiile si mamele lor. In alte doua lucrari intitulate ,,Peticarul” si ,,Flamandul”, Octav Bancila dovedeste dragostea pentru cei ,,umiliti si obiditi”. Se vede simpatia pictorului pentru categoriile sociale aflate in dificultate.
Dupa anul 1920, elanul combativ al pictorului se stinge treptat. El creeaza spre sfarsitul activitatii sale lucrari cu teme noi, natura moarta cu fructe si flori, tiganci, portrete si desene. Florile apar in multe opere: ,,Liliac”, ,,Flori in vas violet”, ,,Bujori”, ,,Flori de camp”, ,,Ulcica cu maci”, ,,Flori” etc.
Desenator foarte bun, Octav Bancila inscrie in pictura romanesca a inceputului de secol XX atitudinea artistului adept al spiritului combativ, identificat cu problemele dramaticei lupte pentru drepturile poporului roman. Cateva desene remarcabile sunt: ,,Batrana’, ,,Tiganca cu pipa”.
Tematica sociala este abordata de artist in pictura ,,O afacere buna” – care ilustreaza doi batrani ce par a fi implicati intr-o conversatie importanta. Unul sopteste la urechea celuilalt detalii interesante, par a vorbi in secret, pictorul reusind sa redea realist si in amanunt gesturile si mimica celor doi. Cel care vorbeste are mana dreapta ridicata intr-un gest clar de a convinge interlocutorul, iar cel care asculta isi plimba degetele prin barba roscovana pentru a evidentia atentia cu care masoara mesajul ce-i este transmis. Cei doi discuta cu interes despre o anumita afacere, gandurile lor sunt tradate prin gesturi si priviri.
Octav Bancila realizeaza si o serie de portrete precum: ,,Batran evreu”, ,,Portret de fata”. Alte opere importante sunt: ,,Incurcat in socolteli”, ,,Zaraful”, ,,Moise Groza”, ,,Pace”, ,,Peticar”, ,,Fierarii”, ,,Lemnarul”, ,,Cizmarul” si altele.
Pictura lui Bancila se inscrie in traditia militanta a culturii romanesti, traditie pe care a ilustrat-o cu unele opere de o valoroasa tinuta artistica.
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
-->
Răspunsuri