Calendarul zilei de 12 noiembrie
1840: Se năştea sculptorul şi graficianul francez Auguste Rodin (d. 1917)
1857: În Moldova, se introduceau timbrele imprimate cu vechea stemă, un cap de bour, unele dintre cele mai valoroase mărci poștale din lume în zilele noastre
1884: Timișoara devenea primul oraş european cu străzi iluminate electric
1900: La Paris, se încheia Exposition Universelle, cea de-a treia expoziţie universală la care România a participat
1916: În contextul unei iminente ocupaţii germano-austro-ungare, autorităţile părăseau Bucureştiul şi se mutau la Iaşi
1929: Se năştea actriţa Grace Kelly, cea care a devenit prinţesă, în 1956, prin căsătoria cu Rainier de Monaco (d. 1982)
1935: Se năştea actriţa ucraineană Lyudmila Markovna Gurchenko, foarte populară în perioada sovietică (d. 2011)
1940: Se năştea muzicianul candian Neil Young
1950: Se năştea prozatorul şi eseistul Mircea Nedelciu (d. 1999)
1961: Se năştea Nadia Comăneci, glorie a gimnasticii
1967: Se năştea fotbalistul Adrian Stoicov, jucător al Poli Timişoara (d. 2017)
1978: Se năştea actriţa Alexandra Maria Lara
1980: Sonda spaţială americană Voyager 1 trecea pe lângă Saturn şi fotografia inelele planetei pentru prima oară
1980: Se năştea actorul canadian Ryan Gosling
1990: Prinţul Akihito urca pe tronul Japoniei, succedându-l pe Showa Hirohito (1926-1989)
2001: Talibanii erau alungaţi din capitala afgană, Kabul, de trupele coaliţiei internaţionale
2003: Sinodul Bisericii Ortodoxe Române se pronunţa împotriva proiectului de extragere a aurului de la Roşia Montană
2015: Barack Obama intra în istorie ca fiind primul preşedinte american în funcţie care accepta să apară pe coperta unei reviste dedicate comunităţii homosexuale (Out)
2017: Monica Niculescu câştiga turneul WTA de la Limoges (Franţa)
2017: Pilotul spaniol Marc Marquez câştiga al şaselea său titlu mondial şi al patrulea titlu la categoria MotoGP
-->
Răspunsuri
azi în istorie - 12 noiembrie:
12.11.1869 - a murit Gheorghe Asachi (n. 1788)
12.11.1947 - s-a nascut Nicolae Diaconu (m. 2005 )
12.11.1949 - s-a născut Adriana Babeti
12.11.1950 - s-a născut Mircea Nedelciu (m. 1999)
12.11.1984 - a murit Eta Boeriu (n. 1923)
Prima gimnastă din lume care a luat nota 10 într-o competiţie olimp...
Au trecut 41 de ani de când Nadia a atins perfecţiunea la Jocurile Olimpice, pe cea mai mare scenă a lumii. După ilustra carieră în gimnastică, românca a rămas implicată în viaţa sportivă şi participă la numeroase acţiuni caritabile.
În 1996, Nadia Comăneci a intrat în Galeria „Hall of Fame” a gimnasticii internaţionale, iar în 1999 a devenit primul sportiv care a fost invitat să ţină un discurs la sediul ONU cu ocazia anului internaţional al voluntariatului.
Începutul unei Legende:
După cum mulți dintre noi stim, Nadia s-a născut la Onești, Olimpul gimnasticii românești in anii lui de „Glorie”. La vârsta unui copil fraged și cu mintea la joaca, Nadia descoperă o lume care avea sa o ducă in Olimpul sportivilor de glorie a Gimnadticii Mondiale.
La varsta de 6 ani in orasul natal, este descoperita o „Noua Stea” o stea pe care mulți o vom numi „Zeița de la Montreal”, antrenorul Bela Karoly, o descoperă pe Nadia, de care se leaga cele mai mari succese obtinute de viitoarea stea a gimnasticii mondiale. Curând aveau sa înceapă și primele antrenante cu Karoly și soția acestuia, Marta Karoly.
Gimnasta cu deosebite calitati pentru acest sport, s-a facut remarcata inca din primii ani ai carierei, însă cei care au descoperit-o sunt soții Karoly. La doar 10 ani, Nadia, cucereste toate cele cinci medalii de aur ale Cupei Romaniei, categoria copii, pentru ca exact in ziua cand avea sa împlinească 11 ani sa castige primul sau titlu de campioana absoluta a tarii.
In anul 1972 la campionatul national de juniori al Romaniei se claseaza pe locul 1 pe echipe si locul 1 la individual compus. Anul 1975, Campionatele Europene Skien – Norvegia, la doar 13 ani, Nadia scrie prima fila de Istorie pentru Romania, și este numita de Associated Press „Atleta Anului”. Zâna de la Montreal obține un total de patru medalii, trei de Aur și una de Argint.
Anul 1976, este anul pe care mulți îl vom tine minte și îl vom povesti urmașilor noștri, este anul in care numele României ajunge pe întreg mapamondul, cu doar 14 ani, Comăneci devine o „noua stea” a Jocurilor Olimpice de Vară, Montrealul se înclina in fata Istoriei, iar publicul din sala rămâne uimit in fata Istoriei scrise de doar o puștoaica de 14 ani. Nu numai că a devenit prima gimnastă care a obținut scorul perfect de zece la olimpiadă (de șapte ori), dar a și câștigat trei medalii de aur (la individual compus, bârnă și paralele), o medalie de argint (echipă compus) și bronz (sol). Acasă, succesul său i-a adus distincția de „Erou al Muncii Socialiste”, fiind cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu.
In urma cu 41 de ani, într-o zi de 17 aprilie, începea la Montreal, în Canada, a XXI-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară. Cu doar o zi mai târziu, gimnasta româncă Nadia Comăneci urma să scrie istorie. Nadia avea sa realizeze ceva Unic și nemaiîntâlnit in cadrul unor jocuri olimpice. Românca obține prima notă de 10 din istoria gimnasticii. ”Zeița de la Montreal” a obținut în cadrul competiției trei medalii de aur și a uimit o lume întreagă cu performanța sa.
Comăneci și-a apărat titlul european în 1977, dar echipa României a ieșit din competiție în finale, în semn de protest contra arbitrajului. La Campionatele Mondiale din 1978 a concurat o Nadia Comăneci cu greutate peste medie și ieșită din formă. Căderea la paralele a trimis-o pe locul 4, însă a câștigat titlul de campioană mondială la bârnă.
În 1979, Comăneci, din nou la greutate normală, a câștigat cel de-al treilea titlu european la individual compus (devenind primul sportiv din istoria gimnasticii care a reușit această performanță). La Campionatele Mondiale din decembrie, ea a câștigat concursul preliminar, dar a fost spitalizată înainte de a participa la concursul pe echipe, din cauza unei infecții, în urma unei tăieturi la încheietura mâinii, cauzată de o cataramă din metal. În ciuda recomandărilor doctorilor, ea a părăsit spitalul și a concurat la bârnă, unde a obținut nota 9,95. Performanța sa a conferit României prima medalie de aur în concursul pe echipe.
Jocurile Olimpice din 1980 de la Moscova, sunt ultimele jocuri la care participa Regina Gimansticii Mondiale, Nadia obtine titlul de subcamioana olimpică la individual compus, după Elena Davîdova, gimnasta noastra fiind nevoită să aștepte pentru notă până ce Davîdova și-a încheiat exercițiul. Nadia și-a păstrat titlul la bârnă, dar a câștigat și o nouă medalie de aur, la sol, și una de argint, împreună cu echipa.
In anul 1981 la competitia Universiadei obtine locul 1 pe echipe si locul 1 la individual compus. In anul 1984 Nadia se retrage din gimnastica, ocazie cu care i-a fost decernat Ordinul Olimpic „Colanul de argint” pentru evolutiile sale stralucitoare care au uimit si incantat milioane de iubitori ai sportului, transformandu-o intr-un simbol al gimnasticii mondiale. Dupa ce s-a retras din viata competitionala, Nadia a fost membra a Federatiei Romane de Gimnastica si a ajutat la antrenarea gimnastilor juniori romani.
Fuga in America:
Destinul Nadiei se schimba brusc, in naoptea de 27 spre 28 noiembrie a anului 1989, zeița de la Montreal trece ilegal granița româno-maghiară și parasete țara spre uimirea opiniei publice și nemulțumirea conducerii țării de la acea vreme. Nadia Comăneci decide sa aleagă libertatea, cerând azil politic în Statele Unite ale Americii. Acolo, și-a urmat cursul normal al vieții, în anul 1994 se logodește cu gimnastul american Bart Connor și se reîntoarce pe pământul natal, pentru prima dată de la plecare. Cei doi s-au căsătorit în România în luna aprilie a anului 1996.
În 1996, Nadia Comăneci a intrat în Galeria „Hall of Fame” a gimnasticii internaţionale, iar în 1999 a devenit primul sportiv care a fost invitat să ţină un discurs la sediul ONU cu ocazia anului internaţional al voluntariatului. Nadia Comăneci este considerată una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii din toate timpurile, dar și una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX. Este singura româncă inclusă în memorialul International Gymnastics Hall of Fame.
Felul în care a performat la competiții a făcut ca Nadia să devină idolul a generații întregi de copii, dar și să primească recunoașterea și admirația unor personalități marcante ale lumii.
La Mulți Ani – Nadia Comăneci
12 noiembrie în istorie ~ Moldova lansează Capul de Bour // România...
La 12 noiembrie 1857, Moldova a introdus faimoasele mărci poștale “Cap de bour”. În 1884, Timișoara devine primul oraș european iluminat electric. În 1916, sub presiunea războiului, Guvernul României se mută la Iași. Iar în 1927, Stalin rămâne conducător unic al Uniunii Sovietice.
1840. S-a născut sculptorul francez Auguste Rodin (decedat 1917), creatorul “Gânditorului”.
1857. S-au introdus în Moldova timbrele poștale, imprimate cu un cap de bour, vechea stemă a Moldovei. Astăzi sunt unele dintre cele mai valoroase mărci poștale din lume.
1862. S-a născut omul politic Vasile Goldiş, membru al Academiei Române.
1866. S-a născut Sun Yat-Sen, revoluţionar, fondator şi prim preşedinte al Republicii China între anii 1911 şi 1912. Doctrina lui a stat la originea scindării de mai târziu a națiunii chineze, în două state: Republica Populară Chineză şi Republica China (Taiwan).
1878. Ion Luca Caragiale a citit, la banchetul Junimii, prima lui creație dramatică: „O noapte furtunoasă”.
1884. La Timișoara s-a introdus, pentru prima oara în Europa, iluminatul electric al străzilor.
1912. Cadavrele înghețate ale căpitanului Robert Scott (1868 – 1912) și ale echipei lui, care se întorcea de la Polul Sud, au fost descoperite în Antarctica.
1915. S-a născut eseistul și criticul literar francez Roland Barthes.
1916. Primul Război Mondial. Autorităţile statului român părăsesc Bucureştiul şi se mută la Iaşi.
1918. Austria devine republică.
1927. Leon Troțki a fost exclus din Partidul Comunist. Stalin rămâne conducător unic al Uniunii Sovietice.
1929. S-a născut Michael Ende, scriitor german (decedat 1995).
1929. S-a născut actriţa și cântăreața Grace Kelly, cea care a devenit în 1956, prin căsătoria cu prinţul Rainier de Monaco, prinţesa Grace de Monaco (decedată 1982).
1947. A doua zi după condamnarea la închisoare pe viață a lui Iuliu Maniu, regele Mihai al României pleacă la Londra pentru a asista la căsătoria prințesei Elisabeta (viitoarea regină Elisabeta a II-a) cu prințul Filip, Duce de Edinburgh.
1948. Hideki Tojo, primul ministru al Japoniei în timpul celui de al Doilea Război Mondial, a fost condamnat la moarte pentru crime de război.
1955. S-a născut fotbalistul Sorin Cârțu.
1961. S-a născut Nadia Comăneci.
1990. Akihito urcă pe tron ca împărat al Japoniei, fiind, conform tradiției, cel de-al 125-lea descendent direct al lui Jimmu, legendarul prim împărat nipon.
2000. A murit compozitorul Henry Mălineanu.
2013. A murit Geo Costiniu, actor român (născut 1950).
• Ziua Statului Major General
• Ziua cercetașilor militari
• Ziua geodezilor militari
1552 – Bătălia de la Boian
O nouă încercare a boierimii de a-l înlătura pe voievodul Petru cel Tânăr eşuează
1850 – A încetat din viață Constantin Diaconovici Loga
Pedagog iluminist și scriitor bănăţean, profesor, director de școală. Cunoscut mai ales prin Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor, prima încercare de creare a unei terminologii gramaticale româneşti (n. 1770)
1853 – A încetat din viață Zilot Românul (Ștefan Ioan Fănuță)
Jurist, istoric, poet și cronicar. A scris istorii în versuri și în proză ale Țării Românești din timpul lui Constantin Hangerli (1796) până la Răscoala lui Tudor din 1821
1857 – S-au introdus în Moldova timbrele poștale, imprimate cu un cap de bour, vechea stemă a Moldovei
Capetele de Bour reprezintă un pas important către independenţa şi autonomia Moldovei faţă de Imperiul Otoman, care la acel moment nu permitea Ţărilor Române nici un fel de autonomie instituţională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele sau drapelul. Acest lucru este totodată o dovadă a modernizării accelerate prin care au trecut Principatele Române după jumătatea secolului al XIX-lea. Astăzi, timbrele Cap de Bour sunt unele dintre cele mai valoroase mărci poștale din lume
1959 – Constituirea Corpului de Stat Major General al Armatei Principatelor Unite
Prin Înaltul Ordin nr. 83/12 noiembrie al Domnitorului Al. I. Cuza, având ca principală menire crearea unei structuri militare cu o concepţie şi organizare unică
1859 – S-a constituit Secţia a II-a din cadrul Corpului de Stat Major General
Este primul element al cercetării în Armata română
1859 – S-a înfiinţat primul Serviciu Topografic Militar din ţara noastră
1862 – S-a născut Vasile Goldiș
Pedagog, om politic, membru de onoare (din 1919) al Academiei Române. A fost profesor de istorie și limba latină, la Institutul Pedagogic-Teologic din Caransebeș, la Brașov, publică manuale de latină, istorie și constituție pentru elevii din liceu, programe și abecedare pentru școlile primare. În 1893, devine membru al Partidului Național Român și colaborator activ al ziarului Tribuna din Sibiu (d. 1934)
1869 – A încetat din viață Gheorghe Asachi
Poet, prozator și dramaturg, unul din întemeietorii nuvelei istorice românești. A condus numeroase reviste literare, a fost îndrumător cultural în domenii diverse: teatru, școală, presă, activitate tipografică (n. 1788)
1871 – Se inaugureaza Uzina de gaz aerian de la Filaret
Proiect al arhitectului francez Paul Gottereau. La începutul existenţei sale uzina distribuia gazul pentru felinarele care iluminau Bucureştiul
1878 – I.L. Caragiale a citit, la banchetul Junimii, prima sa creație dramatică, O noapte furtunoasă
Titu Maiorescu și prietenii săi au recunoscut în noul dramaturg pe scriitorul mult așteptat, cu subiecte originale, în autentic mediu românesc și în plină actualitate
1884 – La Timișoara s-a introdus iluminatul electric al străzilor
De la acea dată, Timișoara a aparținut, pe lângă Paris, Nürnberg, Steyr și Berlin, primelor orașe din Europa cu iluminat electric stradal. Sistemul de iluminat în întregime electric era compus dintr-o reţea de 59 de kilometri de cabluri care alimentau 731 de lămpi cu filament de carbon incandescent
1916 – Trupele germano-austro-ungare ocupă oraşul Râmnicu Vâlcea
Este ocupat în urma unei puternice ofensive desfăşurate între 3 octombrie şi 14 noiembrie. Ocuparea vremelnică a oraşului Râmnicu Vâlcea şi instaurarea de către trupele centrale a unui regim despotic prin rechiziţionarea şi confiscarea bunurilor aparţinând locuitorilor, exploatarea nemiloasă a ţăranilor, muncitorilor, jefuirea crudă a bogăţiilor naturale, distrugerea instalaţiilor industriale şi secătuirea rezervelor materiale şi materii prime, au dat o grea lovitură economiei locale
1916 – Guvernul și curtea regală română părăsesc Bucureștiul și de îndreaptă spre Iași
Datorită precarei dotări militare şi lipsei sprijinului aliat promis, cu tot eroismul ostaşilor săi, la jumătatea lui noiembrie 1916, Romania pierdea Dobrogea, Oltenia, ajungând în prag de înstrăinare şi capitala. Fiindcă la 11 noiembrie armatele inamice au trecut Dunărea şi se apropiau de Bucureşti, Consiliul de Miniştri a hotărât transferarea reşedinţei la Iaşi. Drept consecinţă, sâmbătă, 12 noiembrie, ministerele şi autorităţile centrale, cu zestrea şi funcţionarii superiori îmbarcaţi în trenuri, au pornit spre Moldova. Între ele se afla şi trenul care transporta tezaurul ţării, adăpostit în lăzi grele cu lingouri, monede străine din aur şi alte valori. Se depozitau în subsolul clădirii Băncii Naţionale din strada Ştefan cel Mare şi în spaţiile Vămii de vizavi de gară
1922 – Compania Franco-Română de Navigaţie Aeriană a inaugurat prima cursă aeriană transcontinentală de pasageri din istorie
Ruta: Paris – Strasbourg – Praga – Varşovia – Viena – Budapesta – Belgrad – Bucureşti (Băneasa) – Istanbul. Un zbor de la Paris la Bucureşti dura atunci 24 de ore. Tradiţia e continuată în prezent de companiile Air France şi TAROM,- partenere şi astăzi în cadrul Alianţei SkyTeam
1922 – S-a născut Titus Moisescu
Muzicolog, bizantinolog și editor. A participat la cel de-al doilea război mondial, a fost prizonier în orașul Gorki, URSS (1944-1948). A fost redactor, apoi director la Editura Muzicală București, unde a inițiat (1976) și a realizat seria de volume _Izvoare ale muzicii românești. În plină dictatură ceaușistă, activitatea editorială a lui Titus Moisescu a reușit să aducă muzicologia românească la nivel internațional. A publicat: Muzica bizantină în evul mediu românesc, Monodia bizantină în gândirea unor muzicieni români, Lieduri și arii din opere și operete, Coruri pentru copii și tineret, Școala muzicală de la Putna, Dinu Lipatti - Cinq chansons de Verlaine, George Enescu – „Manuscriptum” (d. 2002)
1934 – A încetat din viață Pimen (Petru) Georgescu
Mitropolit al Moldovei, membru de onoare (din 1918) al Academiei Române (n. 1853)
1947 – Regele Mihai al României merge la Londra pentru a asista la căsătoria prințesei Elisabeta (viitoarea regină Elisabeta a II-a) cu prințul Filip, Duce de Edinburgh
1947 – S-a născut Nicolae Diaconu
Poet, traducător şi publicist. A făcut parte din Cenaclul Echinox şi din redacţia revistei cu acelaşi nume (1970-1971). Primele poezii îi sunt publicate în revista Ramuri (1968); colaborează cu versuri, traduceri (din Dante şi Quasimodo), eseuri, articole şi reportaje la Echinox, Tribuna, Steaua, Amfiteatru, Flacăra, Gazeta Gorjului, Ramuri, Viaţa românească, Luceafărul, Orizont, Brâncuşi, Coloana, Literatorul, Gorjeanul, etc. Editorial, debutează în 1976, cu volumul de versuri Călătorie spre ceilalţi. Alte volume: Doar o transcriere, În voia literaturii
1949 – S-a născut Adriana Babeţi
Critic literar, eseistă, prozatoare şi traducătoare. Debutează publicistic în 1969 în revista Amfiteatru cu proză scurtă. Debutul editorial are loc în 1990 cu romanul Femeia în roșu (scris în colaborare cu Mircea Mihăieș și Mircea Nedelciu). Din 1990 coordonează, împreună cu Cornel Ungureanu, activitatea grupului de studii comparate central europene A treia Europă. Predă literatura comparată la Universitatea de Vest din Timișoara. Dintre cărțile publicate: Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir: Strategii de lectură, Despre arme și litere, Amazoanele. O poveste, Arahne şi pânza
1950 – S-a născut Francisc Matias
Pictor, sculptor şi designer. A expus în România, Austria, Canada, China, Franţa, Grecia, SUA etc.
1955 – S-a născut Sorin Cârțu
Fost fotbalist și antrenor, a evoluat pe postul de atacant, câștigând de trei ori Divizia A și de patru ori Cupa României, toate cu FC Universitatea Craiova. Tot cu FC Universitatea Craiova, dar ca antrenor, a reușit în sezonul 1991-1992 eventul cupă-campionat.
1959 – Camera de Comerț a României a organizat la Belgrad prima expoziție industrială românească postbelică
1961 – S-a născut Nadia Comăneci
Gimnastă, prima gimnastă din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică, câștigătoare a cinci medalii olimpice de aur, considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile. Este primul sportiv român inclus în memorialul International Gymnastics Hall of Fame
Nadia Comaneci – First Perfect Score Montreal 1976 Olympics
1978 – S-a născut Alexandra Maria Lara
Actriță germană, născută în România, fiica actorului Valentin Plătăreanu. A jucat în filmul Ultimele zile ale lui Hitler (Der Untergang) din 2004, nominalizat la Oscar pentru cel mai bun film străin în 2005. În anul 2005 a fost premiată cu Goldene Kamera
Napoléon 2001
2000 – A încetat din viață Henry Mălineanu
Compozitor de muzică ușoară, romanțe, operetă, muzică de film și de teatru, dirijor de teatru și de revistă. Laureat al Premiului de Stat (1953), Artist Emerit (1962) (n. 1920)
2002 – A fost redeschis Institutul Social Român
După aproape o jumătate de secol de întrerupere a activităţii începută de Dimitrie Gusti în anul 1919, a fost reînfiinţat de către profesorul Ion Mihăilescu, şi de către Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Bucureşti
2004 – A încetat din viață Alexandru Vona
Scriitor româno-francez. A părăsit România în 1947, după ce a primit Premiul Fundațiilor Regale pentru scriitori tineri pentru volumul de poezie (în manuscris) Vitralii, care n-a mai fost publicat deoarece editura a dispărut odată cu venirea comuniștilor la putere (n. 1922)
2013 – A încetat din viață Geo Costiniu
Actor de teatru și film. A jucat pe scena Teatrului Giulești în Pălăria Florentină, Omul care a văzut moartea, Marchizul de Sade și pe marile ecrane în Paraşutiştii, Ora Zero, Septembrie, Nişte băieţi grozavi, Patul conjugal, etc.
Timbrul Cap de bour, 1857
Cronologia evenimentelor zilei de 12 noiembrie :
sursa: Portal:Calendar Metapedia