Răspunsuri

  • 18 septembrie… o cronologie a valorilor

     

    vasile-carlova.jpg?width=220Născut la Buzău, în ziua de 4 februarie 1809[1], după moartea timpurie a părinților[2] Vasile Cârlova a fost crescut de o soră a mamei[3]… Destinul i-a găsit drept tovarăș de învățătură pe viitorul poet Grigore Alexandrescu; a învățat limba greacă[4] și limba franceză, a debutat, în 1827, cu o traducere[5], a scris „Păstorul întristat”[6], „Ruinurile Târgoviștei” (1828)[7], poezia „Rugăciune” (1828)[8], poezia „Înserarea”[9]… Odată ce va lua ființă miliția națională, nucleu al oștirii române moderne, la 6 iulie 1830 a devenit al treizecișitreilea dintre voluntarii angajați[10]. În 1831, scrie „Marșul românilor” sau „Odă oștirei române cu ocazia înălțării steagului național”, versuri care au circulat tipărite pe foi volante (cenzura a făcut să nu poată fi tipărite decât postum, în 1839, în „Curierul Românesc”). În ziua de 18 septembrie 1831, Vasile Cârlova a murit, la Craiova[11], în urma unei boli infecțioase…

    Mă văz lângă mormânt al slavei strămoşeşti
    Şi simţ o tânguire de lucruri omeneşti;
    Şi mi se pare încă c-auz un jalnic glas
    Zicând aceste vorbe: Ce, vai! a mai rămas,
    Când cea mai tare slavă ca umbra a trecut,
    Când duhul cel mai slobod cu dânsa a căzut.”

    (fragment din „Ruinurile Târgoviștei”)

    *

    pg_%209.jpg?width=220Grigore Tocilescu, unul din primii istorici care s-a ocupat de studiul civilizaţiilor de pe teritoriul fostei Dacii, s-a născut la 26 octombrie 1850[12]. După terminarea şcolii primare şi a gimnaziului (la Ploieşti), a studiat în Bucureşti[13]; studiile superioare le-a absolvit la Praga şi Viena. Doctor în filosofie şi licenţiat în drept, Tocilescu a revenit în ţară, în 1881, obţinînd postul de profesor de istorie antică şi de epigrafie la Universitatea din Bucureşti. Istoric, arheolog, epigrafist, folclorist, membru al Academiei Române, autor al „Marelui Dicţionar  Geografic al României”, secretar general la Ministerul Învăţământului, senator (în mai multe rânduri) al Partidului Conservator, a lucrat ca director la Muzeul Naţional de Antichităţi din Bucureşti (1881-1909)[14], rămânând în conștiința noastră drept iniţiatorul cercetărilor arheologice de la Adamclisi[15]. Prin pregătire temeinică, prin inteligenţă, perseverenţă, pasiune şi muncă fără preget, Tocilescu a adus, preț de aproape trei decenii, o contribuţie excepţională la dezvoltarea arheologiei româneşti. S-a stins din viaţă (18 septembrie 1909, București), răpus de o boală de inimă[16]

    *

    1947: A fost inaugurat Teatrul Municipal din București, cu piesa Insula, de Mihail Sebastian…

    *

    220px-Romulus_Vulpescu.jpg?width=220„În legătură cu lipsa de instruc­ţiune. Singurul dezavantaj al celor care ştiu carte şi se exprimă corect gramatical este că ajung, fără să-şi dea seama, să nu mai ştie ce-i corect. Omul care ştie că nu se pune virgulă între subiect şi predicat, care ştie când se scrie «mi-au» cu cratimă şi când «miau» ca pisica, ajunge, poate, să spu­nă, la un moment dat, «ei este mulţi». Exagerez(…) dar presiunea majorităţii agramate este mai mare decît rezistenţa.” Sunt cuvintele lui Romulus Vulpescu (5 aprilie 1933, Oradea-18 septembrie 2012, București)…

    Francois Villon, Rabelais, Dante Alighieri, iată câțiva dintre marii scriitori tălmăciți în limba română. S-a încumetat să traducă, într-o formă exemplară, „Craii de Curte Veche” din română în franceză. A fost și un publicist remarcabil, a lucrat ca editor dar a cochetat, deopotrivă, cu lumea teatrului[17]. În democrația aparențelor a dus o viață la limita sărăciei, dar nu s-a plâns celorlalți. Într-o zi de septembrie, așa cum încântă și versurile scrise de el, Romulus Vulpescu nu s-a putut impotrivi destinului; a părăsit, discret, lumea cunoscută (nu prea ai timp să-ți iei la revedere de la cei care te iubesc). Ne-a dăruit 9 volume de poezie și proză[18]: textele sale au fost preluate, în cântec, de Tatiana Stepa, Margareta Paslaru, Tudor Gheorghe…

    *

    Principesa Ana de Bourbon-Parma[19], cu reperele existenței lumești între 18 septembrie 1923, Paris/Franța-1 august 2016, Morges/Elveția, a fost[20] soția regelui Mihai I al României[21]. Principesa Ana, cetățean francez naturalizat, a participat la cel de-al Doilea Război Mondial. În cercurile monarhiste și în cadrul familiei regale a României, Ana de Bourbon-Parma era cunoscută sub titlul/apelativul Regina Ana (cu calificativul Majestatea Sa). A fost înmormântată la Curtea de Argeș, în ziua de 13 august 2016[22]

    [1] Ca fiu al medelnicerului Ioniță Cârlova, fost ispravnic de Buzău, descendent al unei familii de boiernași (Cârlomanii/Cârlovanii) având între înaintași pe Luca, episcop de Buzău (trimis în misiuni diplomatice de Mihai Viteazul), mai apoi mitropolit al Ungrovalahiei. După mamă, se trăgea din familia Lăcustenilor din Locusteni-Dolj…

    [2] 1816…

    [3] La Craiova, căsătorită cu stolnicul Nicolae Hiotu…

    [4] După încercări de versificare în limba greacă, scrie poezii în limba română – la stăruința lui Ion Voinescu II…

    [5] După Hero și Leandru a lui Musaios și a poemului Zaire avându-l ca autor pe Voltaire…

    [6] Poezie publicată la 8 mai 1830 în „Curierul Românesc”, condus de I. Heliade Rădulescu. La 8 mai 1850, poezia a fost pusă pe muzică de Anton Pann…

    [7] Tipărită la 20 martie 1830, în aceeași gazetă, cu o prezentare a lui Heliade Rădulescu, care îi menea un strălucit viitor literar: „geniul său cel poetic făgăduiește mult pentru limba românească, cea atât de frumoasă subt pana lui”… La 30 mai 1830, revista ieșeană „Albina Românească” a reprodus poezia „Ruinurile Târgoviștei”…

    [8] Publicată postum (1839) de Heliade…

    [9] Publicată în „Curierul Românesc”, la 29 iunie 1830…

    [10] Cu gradul de sublocotenent…

    [11] A fost îngropat în curtea Bisericii „Madona Dudu”…

    [12] În localitatea  Fefelei, judeţul Prahova…

    [13] În cadrul  Liceului  „Sfântul Sava”…

    [14] Patrimoniul muzeului şi-a mărit spaţiul expoziţional cu încă două săli, una pentru secţia ecleziastică şi cealaltă pentru monumentele antice provenite din Dobrogea…

    [15] Cercetări sistematice, între anii 1882-1890…  În colaborare cu Otto Benndorf şi Georg Nieman au pus bazele lucrării „Monumentul de la Adamklissi Tropaeum Traiani”, editată la Viena (1895). De altfel, toate studiile ştiinţifice care s-au întreprins în jurul monumentului  de la Adamclisi se întemeiază pe lucrările lui Grigore Tocilescu. Într-o conferinţă desfăşurată la „Ateneu”, în anul 1890, savantul declarase: „monumentul de la Adamclisi aparţine lui Traian şi numai lui!”…

    [16] Avea 59 ani…

    [17] Fiind, pentru o perioadă scurtă, director al „Teatrului Mic” din București…

    [18] Cele mai importante lucrări ale lui Romulus Vulpescu: „Proză – Exerciții de stil”, „Procesul Caragiale-Caion”, „Hancu – ba!”…

    [19] Prenume complet: Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marguerite

    [20] Fiica prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margaret a Danemarcei, strănepoata regilor Christian al IX-lea al Danemarcei (pe linie maternă) și Miguel I al Portugaliei (pe linie paternă), nepoata de soră a împărătesei Zita de Bourbon-Parma

    [21] L-a cunoscut pe Regele Mihai al României la nunta principesei Elisabeta a Marii Britanii, în noiembrie 1947, cei doi logodindu-se înainte de întoarcerea regelui în România. Guvernul Groza nu și-a dat agrementul pentru căsătorie; mai mult, l-a forțat pe Regele Mihai să abdice (la 30 decembrie 1947); cuplul s-a căsătorit în cursul anului următor, în ciuda opreliștilor de natură religioasă…

    [22] În memoria ei, guvernul României a decretat ziua de sâmbătă, 13 august, zi de doliu național; 13 august 2016 a fost decretată și în Republica Moldova, de fostul președinte Nicolae Timofti, zi de doliu național. La funerali au participat reprezentanți ai guvernului României (fostul prim-ministru Dacian Cioloș), reprezentanți ai bisericii romano-catolice și ai bisericii ortodoxe române, membri ai corpului diplomatic și reprezentanți ai familiilor Imperiale ale Rusiei, Austriei și Germaniei, ai familiilor regale ale Olandei, Belgiei, de Luxemburg, de Baden, de Württemberg și de Bourbon-Parma, precum și ai familiilor Princiare de Ligne, de Hohenberg și de Schaumburg-Lippe…

  • 18 Septembrie în istoria României
     
    • 53 – S-a născut Traian, împărat roman
    Împărat Roman între 98-117, a fost al doilea dintre cei așa-ziși cinci împărați buni ai Imperiului Roman și unul dintre cei mai importanți ai acestuia. În timpul domniei sale, imperiul a ajuns la întinderea teritorială maximă. (d. 117)
    • 1600 – Valahii conduşi de domnitorul Mihai Viteazul au fost învinşi la Mirăslău de trupele imperiale habsburgice comandate de generalul Gheorghe Basta Mihai nu reușeste să înfrângă revolta nobililor maghiari transilvăneni și astfel pierde Ardealul
    • 1739 – S-a semnat Tratatul de la Belgrad
    După Pacea de la Passarowitz, care a urmat Războiului Austro-Turc din 1716-1718, Țara Românească a pierdut Oltenia, anexată de arhiducatul Austriei. Imperiul Otoman a recucerit provincia și a reanexat-o Țării Românești după Războiul Ruso-Turc din 1735–1739 încheiat prin pacea de la Belgrad
    • 1831 – A încetat din viață Vasile Cârlova
    Poet și ofițer care a scris doar cinci poezii dar a intrat în Istoria literaturii române a lui George Călinescu și a introdus în literatura română faimoasa temă a preromantismului european. Înserare, Ruinurile Târgoviștii (n. 1809)
    • 1896 – A încetat din viață Ştefan Gonata
    Agronom, om politic, membru fondator (1867) al Societăţii Academice Române (n. 1838)
    • 1848 – În România, prin decizia Consistoriului, la Institutul Teologic din Cernăuți se introduce limba română ca limbă de predare pentru toate materiile de studiu
    Concomitent, Limba și literatura română se introduce și la Liceul latino-german ca obiect de studiu. Noua catedră este încredințată lui Aron Pumnul
    • 1907 – S-a născut Arșavir Acterian
    Avocat, jurnalist, scriitor și memorialist, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Redactor-șef al revistei Vremea, colaborator al revistelor Ideea Europeană, Fapta, Discobol, coleg și prieten apropiat cu Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Barbu Brezianu. Două perioade de închisoare politică (1949-1953 și 1959-1964_, trecînd prin închisorile comuniste de la Jilava, Aiud și Canal. Fondator, în 1991, al Fundației Arhiva Culturală Română, alături de Fabian Anton (d. 1997)
    • 1909 – A încetat din viață Grigore Tocilescu
    Istoric, arheolog, epigrafist și folclorist, membru titular (din 1890) al Academiei Române (n. 1850)
    • 1911 – Premiera primului film artistic românesc, Amor fatal (dramă sentimentală aranjată pentru cinematograf)
    Film în regia lui Grigore Brezeanu. Acesta a fost totodată și scenarist, și actor. Este considerat film pierdut. Din distribuție făceau parte Lucia Sturdza-Bulandra,Tony Bulandra, A. Barbelian. Premiera a avut loc la Hotel de France
    • 1914 – S-a încheiat Acordul secret ruso-român (Acordul Sazonov-Diamandy)
    Avea ca obiect principal asigurarea unei atitudini favorabile a României față de Imperiul Rus, la începutul Primului Război Mondial. României i se recunoștea, pentru prima dată în mod oficial, dreptul de a reuni „părțile din Austro-Ungaria, locuite de români”, atunci când „va considera oportun”. Specialiştii consideră acest acord ca primul pas serios al României spre alianţa cu Antanta
    • 1923 – S-a născut Principesa Ana de Bourbon-Parma, Regina Ana a României
    Soția regelui Mihai I al României și fiica prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margaret a Danemarcei. A participat la cel de-al Doilea Război Mondial, înrolându-se voluntar alături de Forțele Franceze Libere (trupele sub comanda generalului Charles de Gaulle), la campaniile din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg și Germania unde a fost șofer pe ambulanță și infirmieră, pentru acestea primind Crucea de Război a Franței.
    • 1924 – S-a născut Stelian Filip
    Poet şi prozator. A fost, rând pe rând profesor, metodist cultural, redactor, iar în ultimii ani redactor şef de secţie la Radiodifuziunea Română şi 15 ani reprezentantul acesteia în grupa de divertisment a Oficiului Internaţional de Radio şi Televiziune. A publicat circa 20 de volume: versuri umoristice, sonete, rondeluri, epigrame, fabule, catrene, eseuri, schiţe, povestiri, fiind cunoscut ca un umorist autentic, un virtuos al genului, spirit ascuţit, subtil bijutier al cuvântului, atent la cele mai sensibile nuanţe. Catrene... muşatesciene, Galaxia ochilor noştri, Parodii adevărate (d. 2010)
    • 1931 – S-a născut Valeriu Sîrbu
    Poet și dramaturg, profesor la Vălenii de Munte. Debut cu versuri în Povestea vorbei, colaborează la Flacara, Ramuri, Tribuna, Contemporanul, Luceafărul, România literară, Steaua, Astra, Albina. Din volumele sale: Poeme banale, Ora translucidă, Amfora de rezervă, Multiplii faptului divers (d. )
    • 1946 – S-a născut Cicerone Sbanțu
    Prozator şi dramaturg. Autor al pieselor de teatru Ucenicul visător, Vacanţă cu extratereştri, Pasărea de cristal, al volumelor Teatru, Autostrada, Patrula spaţială, Proscrisul, Apele înaintea mării
    • 1947 – A fost inaugurat Teatrul Municipal din București
    Clădirea Izvor era sediul central al teatrului, unde se afla sala de spectacole şi administraţia teatrului, iar primul director a fost Lucia Sturdza-Bulandra. Inaugurarea cu piesa Insula, de Mihail Sebastian, regia Mihai Şeptilici, distribuţia: Jules Cazaban, Beate Fredanov, Ion Lucian. Ulterior, a devenit Teatrul Lucia Sturdza Bulandra
    • 1948 – S-a născut Andrei Oișteanu
    Scriitor, publicist, antropolog, istoric al religiilor și al mentalităților, membru fondator și cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române și membru în Consiliul științific al Institutului, profesor asociat la Centrul de Studii Ebraice, Universitatea din București, fiind membru în Consiliul științific al Centrului, președintele Asociației Române de Istorie a Religiilor. Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european – Marele premiu al asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România, 2001
    • 1950 – S-a născut Corneliu Stoica
    Profesor, istoric, scriitor. Debutul științific și literar s-a produs în anii liceului cu proză, poezie și diverse articole, activâd în numeroase cenacluri literare liceale și studențești. Este președintele Asociației „Costache Negri“ din Târgu Ocna și membru în conducerea Fundației Naționale „George Călinescu“ din Onești
    • 1954 – A fost înfiinţată Compania TAROM
    TAROM își are originile în anul 1930, odată cu înființarea LARES, Liniile Aeriene Române Exploatate de Stat. În 1937, LARES a fuzionat cu principalul său adversar, SARTA, Societatea Anonimă Română de Transporturi Aeriene, sub denumirea Liniile Aeriene Române Exploatate cu Statul. În 1945 LARES se desființează, patrimoniul său fiind preluat de nou înființata TARS, Societatea de Transporturi Aeriene Româno-Sovietice, în subordinea atât a guvernului român, cât și a celui sovietic. Prin desființarea Companiei Aeriene TARS, este înființată CompaniaTarom.
    • 1962 – A încetat din viață Krikor H. Zambaccian
    Colecţionar și critic de artă, membru corespondent al Academiei Române. A scris monografiile Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza, precum și volumele de eseuri Pagini de artă, Însemnările unui amator de artă, etc. (n. 1889)
    • 1967 – A încetat din viață Tudor Șoimaru (Gheorghe Drăgușanu)
    Prozator, dramaturg, traducător și gazetar (n. 1898)
    • 1974 – A fost inaugurat, la Sfântu Gheorghe, județul Covasna, Monumentul Ostașului Român, opera sculptorului Balogh Péter
    • 1988 – La a XXIV-a ediţie a Jocurilor Olimpice de la Seul, delegaţia României a cucerit 24 de medalii: 7 de aur, 11 de argint şi 6 de bronz
    • 2012 – A încetat din viață Romulus Vulpescu
    Poet, scriitor, traducător, editor, publicist și politician (n. 1933)
    • 2012 – A încetat din viață Nicolae Nițescu
    Interpret de romanțe și muzică ușoară pe scena de la Teatrul de Revistă Constantin Tănase, primul solist român premiat la un festival internaţional de muzică uşoară (Polonia, 1963) (n. 1930)
     
    Pacea de la Belgrad, 1739
    Fotografie
    • scriitori români - 18 septembrie:

      18.09.1875 - s-a născut Victor Anestin (m. 1918)
      18.09.1907 - s-a născut Arşavir Acterian (m. 1997)
      18.09.1931 - a murit Vasile Cârlova (n. 1809)
      18.09.1937 - s-a născut Mircea Moisa (m. 2012)
      18.09.1942 - s-a născut Nicolae Dolanga
      18.09.1948 - s-a născut Andrei Oişteanu
      18.09.1949 - s-a născut Georgeta Delia Hajdu
      18.09.1953 - s-a născut Lucian Pop
      18.09.1967 - a murit Tudor Şoimaru (n. 1898)
      18.09.2011 - a murit B. Elvin (n. 1927)

  • Calendarul zilei de 18 septembrie

    1810: Statul Chile îşi proclama independenţa, ziua devenind sărbătoare naţională

    1831: Înceta din viaţă poetul Vasile Cârlova (n. 1809)

    1851: Apărea prima ediție a ziarului american The New York Times, sub titlul The New York Daily Times

    1904: Se tipărea, la București, întâiul număr al săptămânalul umoristic Furnica

    1905: Se năştea actriţa suedeză Greta Garbo, o divă a Hollywood-ului (d. 1990)

    1907: Se năştea chimistul american Edwin M. McMillan, laureat Nobel (d. 1991)

    1923: Se năștea Regina Ana, soția regelui Mihai al României (d. 2016)

    1947: Era inaugurat Teatrul Municipal din București

    1947: Îşi începea activitatea în mod oficial Agenţia Centrală de Informaţii a SUA (Central Intelligence Agency – CIA)

    1948: Se năștea eseistul Andrei Oișteanu

    1951: În SUA, avea premiera filmul ‘Un tramvai numit dorință’, realizat după piesa cu același nume a dramaturgului american Tennessee Williams

    1961: Se năștea actorul american James Joseph Gandolfini Jr. (d. 2013)

    1962: Murea Krikor H. Zambaccian, critic şi colecţionar de artă, membru corespondent al Academiei Române. (n. 6 febr. 1889)

    1967: Înceta din viaţă fizicianul englez John Douglas Cockcroft, laureat Nobel (n. 1897)

    1970: Înceta din viață James Marshall ‘Jimi’ Hendrix, una dintre cele mai mari personalități ale muzicii (n. 1942)

    1971: Se năștea actrița americană Jada Pinkett Smith

    1971: Se năștea ciclistul american Lance Armstrong, căzut în dizgrație după ce a recunoscut că s-a dopat

    1972: Se năștea muzicianul canadian Adam Cohen, solistul formaţiei Low Millions, fiul regretatului Leonard Cohen

    1972: Se năștea înotătoarea belgiană Brigitte Becue

    1974: Se năștea rapperul american Xzibit

    1974: Se năștea fotbalistul englez Sol Campbell

    1976: Se năștea fotbalistul brazilian Ronaldo Luís Nazário de Lima, considerat un fenomen în anii ‘90

    1988: Se năștea cântăreațul și actorul american Asher Monroe

    1997: Intra în vigoare Convenția ONU pentru interzicerea folosirii, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal

    1998: Se înființa ICANN, o organizație non-profit care se ocupă cu asignarea numelor de domenii și a adreselor IP în Internet

    2012: Înceta din viaţă Romulus Vulpescu, poet, prozator, traducător român (n. 1933)

    2015: Autorităţile de mediu din SUA dezvăluiau că producătorul auto Volkswagen a falsificat, ani la rândul, rezultatele testelor de poluare (scandalul Dieselgate)

    2015: Statul indian Uttar Pradesh scotea la concurs 238 de posturi în serviciile de curăţenie, atrăgând aproape 2 milioane şi jumătate de CV-uri

    2016: Rusia Unită, partidul preşedintelui Vladimir Putin, câştiga detaşat alegerile parlamentare

    2016: Uniunea Creştin-Democrată a cancelarului german Angela Merkel pierdea alegerile locale din Berlin, o înfrângere usturătoare

  • 18 septembrie

    18 septembrie este a 261-a zi a calendarului gregorian și a 262-a zi în anii bisecți. 104 zile rămase până la sfârșitul anului.

    Evenimente

    200px-Chaplin_caricature.JPG?width=200
    1952: Charlie Chaplin a părăsitStatele Unite pentru o călătorie înEuropa și nu a putut intra înapoi în SUA la ordinul lui J. Edgar Hoover, directorul FBI.

    Nașteri

    Decese

    Sărbători

    • Sf. Eumenie, Ep. Gortinei; Sf. Mc. Ariadna și Castor (calendar ortodox)
    • ChileZiua națională - Aniversarea proclamării independenței (1810).
Acest răspuns a fost șters.

Topics by Tags

Monthly Archives

-->