Azi în istorie... (27 martie)

[Ioan Muntean]

[Nicoleta Mija]

---

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;
Căci rămâne stânca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Vis de răzbunare negru ca mormântul
Spada ta de sânge duşman fumegând,
Şi deasupra idrei fluture cu vântul
Visul tău de glorii falnic triumfând,
Spună lumii large steaguri tricoloare,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Îngerul iubirii, îngerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surâzând,
Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,
Când cu lampa-i zboară lumea luminând,
El pe sânu-ţi vergin încă să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Tânără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăţie
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,
Viaţa în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală şi mândrie,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc!

[Nicoleta Mija]

Ioan A. Bassarabescu

Opera maestrului I. A. Bassarabescu aparţine – în întregimea ei – de mult Istoriei literaturii şi antologiilor române. Scriitorul, care acum patruzeci de ani a minunat pe Duiliu Zamfirescu cu prima sa nuvelă „Ema” şi a intrat în 1909 în Academie, în urma raportului acestuia şi a sugestiei date de Titu Maiorescu, n-are nevoie astăzi de nicio recomandaţie.

Laureat din anul 1930 al premiului naţional pentru proză, d-sa e un clasic şi preţuit de întreaga opinie a lumii noastre intelectuale.

Fără să fac deci o biografie propriu – zisă, urmăresc aici să desprind din opera scriitorului consacrat doar partea care mă interesează: umorul; să cercetez din ce izvor emană acele bucăţi de fină ironie, unde spiritul de observaţie al autorului se îmbină aşa de firesc cu hazul de esenţă aleasă, de care d. I. A. Bassarabescu dă strălucite dovezi.

Iată ce am putut culege în privinţa aceasta:

În familia maestrului, în care el era penultimul dintre copii, toţi membrii erau buni şi înţelegători, la bine ca şi la rău, începând cu Conu Alecu – tatăl – şi Coana Eliza – mama şi încheind cu întregul şir al celor şapte fii şi fiice rămaşi atunci în viaţă, din doisprezece câţi fuseseră la început cu toţi: Iulian, ajuns locotenent – colonel în armată, Tache, inspector în Direcţia Poştelor, Iorgu, maior (geamăn cu Madelena), apoi Victoria, Ioan şi Zoe, cea mai mică din toţi copiii, urmând imediat după nuvelist.

Temperamentul vesel şi dispus spre glumă al tuturor fraţilor, purcedea în deosebi de la mamă, născută Boteanu, din familia de militari bine cunoscuţi şi apreciaţi ai Botenilor, către sfârşitul veacului trecut.

Femeie cultă, educatoare de mâna întâi, călăuză fără seamăn a unei gospodării destul de încărcate şi greu de cârmuit mai ales în Capitală, numai cu pensia şi fără nici o altă avere. Bine înzestrată cu însuşiri superioare, între care şi darul povestirii, ea îşi deprinsese copiii de mici să prindă dragoste de cărţile bune şi să le preţuiască mai înainte de orice.

Dintre băieţi, Iulian, cel mai mare, s-a îndepărtat de la început de casă, târât prin ţară de nevoile carierei militare ce-şi alesese. De asemenea şi cel de-al doilea, Dimitrie (Tache) însurat de timpuriu.

Rămânea acasă al treilea frate – tot ofiţer – Iorgu, el însuşi cu veleităţi de scriitor, publicând prin 1885 versuri şi proză la „Revista Literară” a lui Th. M. Stoenescu, sub semnătura întreagă, sau sub pseudonimul Galba. Fire optimistă, îmbrăcând totul în mantaua trandafirie a glumei, învăţase nu numai pe ai casei cum să râdă inofensiv şi frumos, fără gând de batjocură sau de vexare, dar şi pe mulţi prieteni. Şi aceştia îl căutau ca pe o buruiană de leac, pentru darul lui de a înviora atmosfera, ca o dimineaţă veselă de mai.

Felul acesta de a ironiza, fără ac şi fără brici, reiese mai din toată satirele lui I. A. Bassarabescu. Titu Maiorescu i-a spus-o de mai multe ori.

„D-ta te deosebeşti radical de Caragiale, care îşi urmărea – cu ironia lui – victimele, până la cruzime”.

Şi da ca exemplu tipic cazul lui Bubico, azvârlit – sărmanul căţel – la sfârşitul schiţei, pe fereastra vagonului şi umplând de groază pe cititori.

„Dumneata – spunea marele critic scriitorului încă tânăr pe atunci – eşti bun şi iertător cu eroii d-tale. Ni-i aşezi într-o lumină care ne face să râdem cu poftă; şi totuşi îi menajezi cu milă. Asta răsare din firea d-tale bună şi aparţine fondului operei d-tale. Ironizezi, însă nu te înduri să-ţi baţi joc. Simţi că slăbiciunile oamenilor aparţin unui subconştient nevinovat; iar d-ta îl constaţi numai, fără să-l zgudui”.

*

          Casă deschisă, cu băieţi şi fete iubitori de muzică şi de dans. Pe dinaintea ochilor scriitorului – încă licean pe atunci – se perindau nenumărate exemplare – rude sau prieteni – de fel de fel de vârste şi dimensiuni corporale şi intelectuale, cu diferite însuşiri şi cusururi, pe care minte d-sale de observator le înregistra trecându-le prin filtrul talentului, ca … bune pentru mai târziu.

Când Maiorescu l-a invitat pentru întâia oară la masă, în momentul când intrau în sala de mâncare, s-a adresat d-nei Maiorescu, zâmbind:

– Ana, te rog, bagă de seamă dacă toate lucrurile sunt la locul lor, în ordine, căci d. Bassarabescu observă cea mai mică neregulă şi ne pune într-o schiţă…

Humorul lui Bassarabescu nu e totuşi o simplă notaţie întâmplătoare şi trecătoare, ci rezultanta unui studiu îndelungat, sprijinit pe talent şi stabilind categoric hotarul dintre cotidian, care place dar se uită, şi literatură, care consacră şi rămâne. Poate de aceea opera d-lui Bassarabescu nu e prea întinsă; iar d-sa n-a putut s-o mercantilizeze niciodată.

Hotarul de care vorbesc trece neobservat de foarte multă lume. El e mai puţin vizibil chiar decât indicatoarele puse de-a lungul frontierelor convenţionale. Şi totuşi el există şi e indispensabil existenţei şi duratei operei literare autentice, întocmai ca imperceptibilele glande hipofize sau cele suprarenale pentru întreţinerea şi durata organismelor animale.

Acest hotar există şi face mult sânge rău celui ce nu-l vede şi nu-l pricepe, închipuindu-şi că, pentru a fi bun pictor, e destul să exclame: „Anch’ io son’ poeta!” (Şi eu sunt poet!).

1. I. A. Bassarabescu nu e un umorist de duzină, ci de durată, un meşter mânuitor al umorului în literatură.

Nu înfăţişez însă aici toate laturile unei opere ca aceea a maestrului Bassarabescu. Am dat numai o informaţie despre scriitor şi scrisul lui şi     mi-am plătit fericit un tribut de admiraţie şi de mulţumire pentru bucuria    ce-a dăruit-o el zeci de ani – şi-o dăruieşte şi acum – prin umorul său de mare calitate, numeroşilor săi cititori, literaturii naţionale.

 

Cărţile copilăriei

 

Nuvele, 1903

Vulturii, 1907

Norocul, 1907

Ovidiu Şicană, farsă într-un act şi trei tablouri, 1908

Noi şi vechi, 1909

Nenea, 1916

Un dor împlinit, 1919

Moş Stan, 1923

Spre Slatina, 1924

Un om în toată firea, 1927

Domnu Dincă, 1928

Opere complete, 2 volume, 1939-1940

Proză, 1942

Lume de ieri, Amintiri vesele şi duioase, 1943

[Ioan Muntean]

[Ioan Muntean]

[Ioan Muntean]

[Ioan Muntean]

[Ioan Muntean]

[Ioan Muntean]

scriitori români - 27 martie

27.03.1926 - s-a născut Elis Buşneag
27.03.1937 - s-a născut Nicolae Dumitrescu-Sineşti
27.03.1939 - s-a născut Ovidiu Vasilescu
27.03.1947 - s-a născut Al. Papilian
27.03.1947 - s-a născut Cornel Udrea
27.03.1950 - s-a născut Gheorghe Simon
27.03.1952 - a murit I. A. Bassarabescu (n. 1870)
27.03.1957 - s-a născut David Darian
27.03.1958 - s-a născut Ioan Es. Pop
27.03.1959 - s-a născut Liviu Maliţa
27.03.1960 - s-a născut Anca Maria Rusu
27.03.1969 - s-a născut Camil Moisa
27.03.2008 - a murit George Pruteanu (n. 1947)

[Ioan Muntean]

1697 - Sinodul de la Alba Iulia, convocat de mitropolitul Teofil, accepta Unirea cu Roma pe baza celor patru puncte: recunoaşterea supremaţiei papale, a existenţei purgatoriului şi a purcederii Sfântului Duh şi de la Fiul, precum şi împărtăşirea cu azimă, în schimbul păstrării ritului, a egalităţii în drepturi cetăţeneşti depline.
1770 - A murit Giovanni Battista Tiepolo, pictor şi gravor italian (n.05.03.1696).
1797 - S-a născut Alfred de Vigny, poet, prozator, dramaturg francez (m.17.09.1863).
1797 - S-a născut scriitorul francez Alfred Victor de Vigny (m.17.09.1863).
1821 - Boierii din Bucureşti trimit Porţii Otomane, Rusiei şi Austriei memorii prin care să justifice revoluţia pe care o conducea Tudor Vladimirescu.
1845 - S-a născut Wilhelm Conrad Rontgen, fizician german, descoperitorul razelor care îi poartă numele. În anul 1901, i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică. (m.10.02.1923).
1848 - Romanii de la Pesta îl eliberează din închisoare pe revoluţionarul bănăţean Eftimie Murgu.
1848 - Adunarea de la Iaşi. Se adopta programul revoluţiei "Petiţiunea - proclamaţiune a boierilor şi notabililor moldoveni".
1851 - S-a născut compozitorul francez Vincent d'Indy (m.02.12.1931).
1863 - S-a născut Frederick Royce, cel care împreună cu Charles Rolls, a creat maşina de lux Rolls-Royce (m.22.04.1933).
1866 - A apărut, la Viena şi apoi la Pesta, ziarul "Albină", subvenţionat de familia Mocioni.
1871 - S-a născut scriitorul german Heinrich Mann (romanul "Îngerul albastru") (m.12.03.1950).
1879 - Prin decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Romană este declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Romana, având drept scop "cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte".
1891 - S-a născut Ion Al-George, poet şi traducător (m.09.01.1957).
1899 - Marconi realizează prima legătură telegrafică fără fir între Anglia şi Franţa.
1903 - S-a născut scriitorul mexican Xavier Villaurrutia (m.25.12.1950).
1907 - Aflat la Paris, Constantin Brâncuşi, ucenic al sculptorului August Rodin, hotărăşte să părăsească atelierul acestuia, spunând celebrele cuvinte: "Sub umbra unui stejar nu poate creşte iarba". Începând cu acest an, Brâncuşi va părăsi modelajul tradiţional, lucrând direct în piatră.
1912 - S-a născut James Callaghan, om politic britanic, prim ministru în perioada 1976-1979.
1917 - S-a născut Cyrus R. Vance, jurist şi om politic democrat american.
1918 - A murit Henry Adams, istoric şi om de litere american (n.16.02.1838).
1918 - Sfatul Ţării de la Chişinău hotărăşte unirea Basarabiei cu România (86 de voturi pentru, 3 împotriva, 36 de abţineri, 13 absenţe).
1919 - S-a născut prozatorul Nicolae Novac. Stabilit, din 1951, în SUA.
1920 - S-a născut economistul Nicolae N. Constantinescu, secretar general al Academiei Romane.
1920 - S-a născut Richard Hyman, pianist, muzicutist şi şef de orchestra american.
1923 - S-a născut Tom Edwards, radio DJ american, primul care l-a promovat pe Elvis Presley.
1929 - S-a născut Vasile Rotaru, pictor şi scenograf.
1931 - S-a născut Virgiliu Niculae Constantinescu, inginer, preşedinte al Academiei Române în perioada 1994-1998, ambasador al României în Belgia.
1931 - S-a născut John Marascalco, compozitor R&R american.
1931 - A murit scriitorul britanic Arnold Bennett (n.27.05.1867).
1936 - S-a născut pictorul Nicolae Dragusin.

1939 - S-a născut Bo Winberg, chitarist şi compozitor suedez (Spotnicks).
1940 - S-a născut Janis Martin, cântăreaţă americană.
1942 - S-a născut actorul britanic Michel York.
1943 - S-a născut violoncelistul şi dirijorul rus Mihail Rostropovici.
1947 - S-a născut Andy Bown, chitarist, basist, clăpar şi compozitor britanic (Herd, Status Quo).
1947 - S-a născut scriitorul Alexandru Papilian. Stabilit în Franţa.
1950 - S-a născut Tony Banks, clăpar, vocalist şi compozitor britanic (Genesis, Bankstatement).
1952 - S-a născut Felix Haug, mulţi+instrumentist şi compozitor elveţian (Double, Yello, Ping Pong).
1952 - A apărut primul disc al casei de discuri Sun - Johnny London - "Drivin' Slow/Flat Ţâre".
1952 - S-a născut actriţă Olga Bucataru ("Cursa", "Ecaterina Teodoroiu").
1953 - S-a născut actriţă Ecaterina Năzare ("Pas în doi", "Lisca").
1953 - S-a născut Walter Stocker, chitarist american (Babys, Air Supply).
1956 - S-a născut Floarea Calota, solista de muzică populară.
1957 - S-a născut Bill McKenzie, vocalist şi compozitor britanic (Absorbic Ones, Associates).
1958 - S-a născut poetul Ioan Es Pop ("Ieudul fără ieşire", "Pantelimon 113 bis").
1960 - S-a născut Anca-Maria Rusu, publicist şi critic de artă.
1961 - S-a născut Clark Datchler, vocalist şi compozitor britanic (Johnny Hates Jazz).
1963 - S-a născut regizorul american Quentin Tarantino.
1968 - A murit, într-o catastrofă aviatică, Iuri Gagarin, primul om care a zburat în Cosmos (n.09.03.1934).
1970 - S-a născut cântăreaţă americană Mariah Carey.
1977 - A murit Iustinian Marina, patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane (1948-1977) (n.22.02.1901).
1977 - A murit Tudor Mainescu, epigramist şi prozator satiric ("Surâs", "Schiţe oarecum vesele") (n.23.02.1892).
1980 - Crearea, de către Consiliul Europei, a Grupului Pompidou, for multidisciplinar de cooperare interministerială, având ca misiune lupta contra abuzului şi traficului ilicit de stupefiante.
1993 - Aviaţia aliată lansează 23 de rachete Tomahawk asupra sediului din Bagdad al serviciilor de informaţii irakiene, că riposta directă după o tentativă de asasinare a preşedintelui George Bush în aprilie, în Kuwait. În urma raidului, şase civili şi-au pierdut viaţa.
1996 - Comisia Europeană a decretat embargou total şi temporar pentru exportul de carne de vită din Marea Britanie, din cauza scandalului "vacii nebune", dat fiind faptul că bovinele atinse de ESB (encefalopatia spongiforma bovina) pot transmite omului maladia Kreutzfeldt-Jakob.
1999 - Peste 1.000 de bănăţeni au participat la un miting de solidaritate cu Iugoslavia, organizat de PRM în Piaţa Unirii din Timişoara.
2000 - A murit regizorul Paul Călinescu, unul dintre pionierii cinematografiei româneşti (filmele: "Răsună valea", "Porto Franco", "Pe răspunderea mea") (n.21.08.1902).
2001 - A murit Ovidiu Badila, contrabasist de renume internaţional (n.1962).