Azi în istorie... (31 mai)

[Ioan Muntean]

[Ioan Muntean]

S-a întâmplat în această zi — 31 mai

Cronologia evenimentelor zilei de 31 mai : 1223: În lupta de pe râul Kalka aflat la nord de Marea Azov, mongolii lui Ginghis Han conduşi de Subutai zdrobesc armatele Rusiei Kievene şi a aliaţilor cumani. 1359: A luat fiinţă Mitropolia Ţării Româneşti, având sediul la Curtea de Argeş, şi fiind recunoscută ca atare de patriarhul de la Constantinopol. 1594: A murit pictorul manierist italian Tintoretto - (n. 1518). 1727: Franţa, Anglia şi Olanda semnează un acord la Paris. 1744: Trupele franceze cuceresc Kortrijk din Belgia. 1809: A decedat compozitorul austriac Joseph Haydn - (n. 1732). 1819: S-a născut poetul american Walt Whitman - (d. 1892). 1832: S-a stins din viaţă Evariste Galois, matematician francez, cel care a pus bazele algebrei (n. 1811). 1857: A venit pe lume Papa Pius al XI-lea (d. 1939). 1859: A fost pus în funcţiune marele ceas din Londra cunoscut sub numele de Big Ben. 1883: S-a născut Onisifor Ghibu, pedagog, memorialist, om politic (d. 1972) 1887: A venit pe lume poetul şi diplomatul francez Saint-John Perse, laureat alPremiului Nobel (d. 1975). 1891: Încep lucrările la calea ferată trans-siberiană. 1916: Primul război mondial: Flota germană şi cea engleză se înfruntă în bătălia Jutlandei, cea mai mare confruntare navală din timpul primului război mondial. 1923: S-a născut prinţul de Monaco Rainier al III-lea - (d. 2005). 1924: În timp ce un grup de 50 de studenţi şi elevi lucrau la o cărămidărie în vederea ridicării unui cămin cultural, la Iaşi, sunt atacaţi de bandele poliţieneşti ale lui Manciu, care erau întarite şi cu o unitate de jandarmi. Elevii şi studenţii sunt legaţi în lanţuri şi duşi la poliţie, unde, fără să se anunţe Parchetul, încep bătăile şi schingiuirile. Printre cei arestaţi şi bătuţi se afla şi Corneliu Zelea Codreanu. 1930: A venit pe lume actorul şi regizorul american Clint Eastwood. 1937: Vasele de luptă din flota germană bombardează Almeria, Spania. 1942: Aviaţia germană Luftwaffe bombardează Canterbury. 1946: S-a născut prozatoarea Adriana Bittel. 1947: Comuniştii iau puterea în Ungaria. 1948: Prin Decretul cu nr. 44, se fixase durata serviciului militar obligatoriu astfel încât cetăţeanul rămânea la dispoziţia autorităţilor militare, supus legilor respective, de la vârsta de 21 până la 50 de ani împliniti: în activitate, sub arme: 2 ani; în completare: 3 ani; în rezervă: 15 ani; în miliţie: 9 ani. 1954: A venit pe lume Nicu Alifantis, solist vocal, instrumentist şi compositor. 1961: Africa de Sud a devenit republică independentă. 1962: S-a născut jurnalistul român Răsvan Popescu, preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului 1974: URSS efectuează un test nuclear la Semipalitinsk, în estul Kazahstanului. 1988: La propunerea Organizatiei Mondiale a Sănătăţii, este stabilită ziua mondială împotriva fumatului. 2003: Eclipsă de soare în România. 2010: Comandouri israeliene au atacat un convoi denumit Flotila Libertăţii, ce ducea ajutoare pentru Gaza. Soldaţii israelieni au omorât 19 persoane.

[Nicoleta Mija]

Înfiinţarea Mitropoliei Ţării Româneşti

Independenţa acestor state şi organizarea lor bisericească autonomă sunt dobândite în cadrul unui context istoric favorabil, între, pe de o parte, regatul Ungariei şi papalitatea, pe de altă parte Hoarda de Aur a tătarilor de la Nordul Mării Negre, şi Patriarhia de la Constantinopol. Ne vom opri mai întâi asupra Ţării Româneşti, nu înainte de a aminti situaţia care a precedat momentul independenţei.

I. Organizarea bisericească a „valahilor” dintre Carpaţi şi Dunăre în secolul al XIII-lea

În secolele care au precedat formarea statelor româneşti acest spaţiu era organizat în mai multe voievodate, cnezate sau aşa zise „ţări” ale populaţiei autohtone daco-romane care au trecut succesiv sub stăpânirea diferitelor popoare invadatoare din stepa asiatică (kazari, pecenegi, cumani). Ultimii dintre aceştia, tătarii, după marea invazie de la 1241 care a înfricoşat întreaga Europă, formaseră la nordul Mării Negre khanatul Hoardei de Aur, căruia îi plăteau tribut toate aceste mici formaţiuni politice dinspre Carpaţi. Pe de altă parte, la vest, după convertirea maghiarilor sub regele Ştefan I la anul 1000, coroana maghiară devine principala putere catolică a acestui spaţiu, întinzându-se din Câmpia Panonică până la Carpaţi. Începând cu secolul al XIII-lea, în strânsă relaţie cu papa, ea încearcă să se extindă şi de cealaltă parte a Carpaţilor, înfiinţându-se o episcopie catolică zisă „a cumanilor” în zona de curbură a Carpaţilor. Această episcopie se suprapune însă unei organizări bisericeşti mult mai vechi a românilor ortodocşi (menţionaţi în documente cavalahi). Stă drept mărturie în acest sens chiar scrisoarea papei Grigorie al IX-lea adresată la 1234 viitorului rege Bela al IV-lea al Ungariei, în care papa îşi exprimă nemulţumirea faţă de faptul că „valahii” din „episcopia cumanilor”, primesc Sfintele Taine de la „pseudo-episcopi care ţin de ritul grecilor”. Cu atât mai mare este indignarea papei cu cât aflase că unguri şi saşi „trec la dânşii ca să locuiască acolo şi astfel, alcătuind un singur popor cu pomeniţii valahi /…/ primesc susnumitele taine”. De aceea îi aminteşte lui Bela: „tu, însă, ca un principe catolic /…/ ai făgăduit sub jurământ că vei sili pe toţi neascultătorii faţă de Biserica catolică din ţara ta să se supună acestei Biserici” şi îl sfătuieşte cu fermitate să numească un episcop vicar catolic pentru aceşti valahi „schismatici”. Peste secole această scrisoare este una din cele mai clare mărturii ale existenţei unei ierarhii bisericeşti a românilor ortodocşi, arătând totodată vitalitatea credinţei lor şi capacitatea de asimilare dovedită de ei.

De asemenea, diploma acordată de regele Bela al IV-lea cavalerilor ioaniţi la 1247 vorbeşte despre existenţa unor formaţiuni politice româneşti între Carpaţi şi Dunăre (Ţara Severinului, cnezatul lui Ioan, al lui Farcaş, Ţara lui Seneslau, „voievodul valahilor”), făcându-se amintire şi despre „bisericile clădite” de ei. Ţara românească sau Ungrovlahia se naşte prin unificarea acestor formaţiuni prin lucrarea inspirată a unui voievod din părţile Argeşului.

II. Întemeierea Ţării Româneşti şi înfiinţarea Mitropoliei Ungrovlahiei

Este vorba de un personaj providenţial pentru istoria românilor, voievodul Basarab, pe care tradiţia populară îl cinsteşte sub numele de Negru Vodă. Comandant iscusit şi om înţelept, el reuşeşte să aducă sub o singură conducere pe conducătorii dintre Carpaţi şi Dunăre. El sesizează momentul când, la începutul secolului al XIV-lea, puterea tătară începuse să slăbească în părţile acestea, ceea ce însă îl face pe regele Ungariei să spere că a venit momentul extinderii regatului peste Carpaţi. La început Basarab acceptă condiţia de vasal al regelui maghiar, dar, după unificarea ţării, el reuşeşte şi obţinerea independenţei faţă de coroana maghiară după faimoasa bătălie de la Posada (1330), unde îl învinge pe regele Carol Robert de Anjou. El rămâne în istoria românilor ca întemeietorul Ţării Româneşti. Domn credincios, el este şi ctitor de biserici, dintre care amintim biserica domnească de la Curtea de Argeş, pe care o vor termina urmaşii săi.

Încă din vremea lui, unificarea Tării Româneşti a fost însoţită în mod firesc de unificarea Bisericii de pe teritoriul ţării. Recunoaşterea Mitropoliei Ungrovlahiei se leagă însă de numele fiului său, domnul Nicolae Alexandru (1352-1364). El a chemat la curtea lui pe mitropolitul Iachint din Vicina, oraş de la gurile Dunării unde exista deja o mitropolie ortodoxă în ascultarea Constantinopolului. Domnul Nicolae Alexandru a cerut strămutarea acestei mitropolii la Curtea de Argeş pentru a cuprinde întreg teritoriul Ungrovlahiei. Strădaniile lui vor fi încununate prin recunoaşterea Mitropoliei Ungrovlahiei de către Patriarhia din Constantinopol la 1359. Mitropolitul Iachint se va bucura de o cârmuire lungă şi rodnică până la 1372. Este important de subliniat că hotărârea Sinodului Patriarhiei ecumenice din mai 1359 nu creează o situaţie nouă, ca în cazul popoarelor nou convertite la creştinism, ci este vorba de o reorganizare în sânul aceleiaşi Biserici ortodoxe, prezente de secole pe acest teritoriu. Ea nu face decât să încuviinţeze strămutarea mitropolitului Iachint „în scaunul a toată  Ungrovlahia”,  îndemnând pe slujitorii Bisericii „să i se supună lui, ca un adevărat păstor, părinte şi dascăl al lor, şi să primească bucuros şi să împlinească toate câte va spune, va sfătui şi va învăţa cu privire la folosul sufletesc, păstrând neschimbat în viitor, pururea, încredinţarea şi făgăduinţa faţă de sfânta, catolicească şi apostolească Biserică a lui Hristos pe care a făcut-o acest voievod de prea bun neam”.

 

[Ioan Muntean]

scriitori români - 31 mai:

31.05.1883 - s-a născut Onisifor Ghibu (m. 1972)
31.05.1921 - s-a născut Jacob Popper (m. 1996)
31.05.1927 - s-a născut Mircea Aristide
31.05.1938 - s-a născut Adriana Iliescu
31.05.1938 - a murit Max Blecher (n. 1909)
31.05.1946 - s-a născut Adriana Bittel
31.05.1950 - s-a născut Mihai Moldovan
31.05.1990 - a murit Vasile Nicolescu (n. 1929)