Răspunsuri

  • Nicoleta Mija Aprilie 11, 2017 11:17

    1939500880?profile=original1939500889?profile=originalDelavrancea şi Vlahuţă

    Barbu Ştefănescu Delavrancea

    Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București, d. 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române și primar de Bucureşti. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România.

    S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan ”căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era descendent din familia unor ciobani vrînceni, ”strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, devenind căruțaș de grîne pe traseul București-Giurgiu și ”staroste al cărăușilor din barieră”. Tatăl lui Delavrancea a fost împroprietărit la Sohatu-Ilfov, ca urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă și M. Kogălniceanu: ”Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împropietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor, suferind cu ceilalți țărani deopotrivă și lipsa, și foamea, și năvălirile ...”. Mama lui Barbu, Iana (Ioana sau Ana), era ”fiica văduvei Stana din Postrăvari, sat locuit de clăcași, de pe moșia familiei Filipescu”.

    Primii ani de viață și-i petrece în ulița Vergului, în tovărășia tatălui, ajuns la aproape 70 de ani: ”Mi-aduc și acum aminte (aș fi mulțumit dacă n-ar fi decît o amintire) cum mă agățam de scurteica lui lungă și îmblănită cu mîrsă neagră și-l lingușeam și-l mîngîiam pe obraji și pe pletele-i rotunjite ca să mă ia în căruță”.

    Părinții îl dădură în primire diaconului Ion Pestreanu de la Biserica Sf. Gheorghe Nou, ”să-l învețe slovele noi și să citească”. În clasa a II-a (1866) intră elev la Școala de Băieți Nr. 4, unde îl are învățător pe Spirache Danilescu, ”om luminat”, urmînd ca în anul următor să treacă la Școala Domnească, pentru clasele a III-a și a IV-a. Studiază cu învățătorii E. Becarian și Ion Vucitescu, în condițiile de rigoare ale internatului și ale școlii vechi în care se practicau pedepse aspre. În registrele matricole era trecut numele de Ștefănescu Barbu.

    După cele patru clase primare, Barbu este înscris, după un an, ca bursier la Liceul ”Sf. Sava”, învață cu cei mai de seamă profesori ai Capitalei din acea vreme (D.A. Laurian, Anghel Demetriescu, Vasile Ștefănescu), fiind remarcat pentru talentul și capacitatea sa de asimilare. Atmosfera din internatul de la ”Sf. Sava” și imaginea adolescentului vibrînd de pasiune vor fi evocate în nuvela Bursierul. Din această perioadă (1876 - 1877) datează și primele lui încercări literare. Din 1877 devine student la Facultatea de Drept.

    Adevărata ”producție poetică a liceanului” poate fi identificată mai tîrziu, în 1878. După ce începe să publice versuri în ziarul România liberă, în 1878 publică primul său volum, placheta de poezii Poiana lungă. Amintiri, semnată doar cu prenumele Barbu, în tradiția poeziei din primele decenii ale veacului, cu o bună primire din partea criticii, în revistele Viața literară, România liberă, Familia. În 1882, Barbu Delavrancea își trece examenul de licență la Facultatea de Drept din București, cu teza de licență în drept Pedeapsa, natura și însușirile ei, pe care o publică în același an, semnată Barbu G. Ștefănescu. Gheorghe era bunicul dinspre partea tatălui: ”Gheorghe Tudorică Albu din Sohatu”.

    Scriitorul își va semna operele cu varianta definitivă Barbu Delavrancea (ortografiată la început ”de la Vrancea”, după acel ținut de mare originalitate etno-culturală, de care scriitorul se simțea foarte legat sufletește). În perioada 1880 - 1882, Barbu Ștefănescu publică în România liberă foiletoanele intitutale Zig-Zag, semnînd cu pseudonimul Argus. De acum datează și debutul propriu-zis al scriitorului ca nuvelist, cu Sultănică (România liberă, 9 - 15 martie, 1883), semnată Argus. După un scurt popas la Paris (1882 - 1884), pentru a-și desăvîrși studiile juridice, Delavrancea publică în 1885 volumul de nuvele Sultănica.

    Prozator și dramaturg, gazetar, avocat și orator, cu vocația perceperii evenimentelor politice și culturale în cele mai profunde sensuri ale acestora, lansat în politică, ajunge în 1899 primar al Bucureștilor. Rămîne în literatură, însă, întîi de toate prin Hagi-Tudose și prin trilogia dramatică moldovenească.

    La 12 mai 1912, ca o apreciere a întregii sale activități de prozator și dramaturg, scriitorul este ales membru al Academiei Române, urmînd să rostească, peste un an, alocuțiunea omagială. În ședința festivă în fața plenului întrunit la 22 mai 1913, Delavrancea rostește discursul Din estetica poeziei populare, care va avea un ecou deosebit în lumea literară. În presa timpulului sunt reproduse ample fragmente, evidențiindu-se forța inedită a scriitorului de a argumenta întreaga complexitate a creației populare.

    Mulțumind cu modestie membrilor înaltului for cultural, autorul dramei Apus de soare apreciază activitatea literară a altor colegi de generație.

    La 29 aprilie 1918 scriitorul moare la Iași și este înmormântat la Cimitirul "Eternitatea".

  • Nicoleta Mija Aprilie 11, 2017 11:10

    Ion Minulescu

    Nu sunt ce par a fi

    Nu sunt ce par a fi -
    Nu sunt
    Nimic din ce-aş fi vrut să fiu!...
    Dar fiindcă m-am născut fără să ştiu,
    Sau prea curând,
    Sau poate prea târziu...
    M-am resemnat, ca orice bun creştin,
    Şi n-am rămas decât... Cel care sunt!...

    Sunt cel din urmă strop de vin
    Din rustica ulcică de pământ
    Pe care l-au sorbit pe rând
    Cinci generaţii de olteni -
    Cei mai de seamă podgoreni,
    Dintre moşneni
    Şi orăşeni -
    Strămoşii mei, care-au murit cântând:
    "Oltule... râu blestemat...
    Ce vii aşa turburat"...
    Dar Oltul i-a plătit la fel
    Cum l-au cântat şi ei pe el...
    Şi cum - mi-e martor Dumnezeu -
    Astăzi, nu-l mai cânt decât eu!...

    Pe mine, însă -
    Ce păcat
    Că vinul vechi, de Drăgăşani,
    M-a întinerit cu trei sute de ani,
    Când fetele din Slatina
    Cu ochii mari cât strachina,
    De câte ori le-am sărutat,
    M-au blestemat
    Să-mi pierd cu minţile
    Şi datina,
    Să nu mai fiu cel care sunt
    Cu-adevărat,
    Şi ca să fiu pe placul lor,
    Să le sărut doar la... culesul viilor,
    În zvonul glumelor zvârlite-n vânt
    Pe care Oltul, când le prinde -
    Oricât ar fi de turbure -
    Se limpezeşte
    Şi se-ntinde
    Cu ele până-n Dunăre!...

    La fel şi eu, ca orice bun creştin,
    Pe malul Oltului, cândva,
    Mă voi întinde tot aşa,
    Când cel din urmă strop de vin
    Îl voi sorbi tot din ulcica mea,
    Nu din paharul de argint, al altuia -
    Pahar străin!...
    Şi-abia atunci voi fi cu-adevărat
    Cel care-am fost -
    Un nou crucificat -
    În vecii vecilor... Amin!...

  • Nicoleta Mija Aprilie 11, 2017 11:09

    1939501447?profile=originalIon Minulescu

    Poet şi prozator român, Ion Minulescu s-a născut la 6 ianuarie 1881 şi a fost un reprezentant renumit al Simbolismului românesc. Deşi s-a născut la Bucureşti, el a copilărit în Slatina, oraşul natal al mamei sale. Îşi începe şcoala la Piteşti, bacalaureatul îl susţine la Bucureşti, iar în anul 1897 apar primele creaţii poetice ale lui Minulescu în revista “Povestea vorbei”, iar în anul 1898, scrie din nou pentru revista “Foaia pentru toţi”. Deşi pleacă la Paris pentru a studia dreptul, poeţii francezi îl determină să se dedice în totalitate poeziei! Minulescu se întoarce în ţară după 4 ani şi compune poezie şi proză, publică fragmente din proza “Jurnalul unui pribeag” .

    În anul 1906 începe să scrie primele versuri ce vor face parte din “Romanţele pentru mai târziu”. Minulescu a debutat ca şi autor dramatic cu piesa “Pleacă berzele” şi comedia “Lulu Popescu”.

    Renumitul roman “Roşu, galben şi albastru” apare în anul 1924, şi reprezintă unul dintre romanele de succes ale acelor timpuri.

    La 11 aprilie 1944, Ion Minulescu se stinge din viaţă, dar opera lui va rămâne mereu vie şi ne va încânta inimile.

    Romanţă fără ecou

    Iubire, bibelou de porţelan,
    Obiect cu existenţa efemeră,
    Te regăsesc pe-aceeaşi etajeră
    Pe care te-am lăsat acum un an...

    Îţi mulţumesc!...
    Dar cum?... Ce s-a-ntâmplat?...
    Ce suflet caritabil te-a păstrat
    În lipsa mea,
    În lipsa ei,
    În lipsa noastră?...
    Ce demon alb,
    Ce pasăre albastră
    Ţi-a stat de veghe-atâta timp
    Şi te-a-ngrijit
    De nu te-ai spart
    Şi nu te-ai prăfuit?...

    Iubire, bibelou de porţelan,
    Obiect de preţ cu smalţul nepătat,
    Rămâi pe loc acolo unde eşti...
    Să nu te mişti...
    Şi dacă ne iubeşti -
    O!... dacă ne iubeşti cu-adevărat -
    Aşteaptă-ne la fel încă un an...
    Un an măcar...
    Atât...
    Un singur an...

    Iubire, bibelou de porţelan!...

  • Ioan Muntean Aprilie 11, 2017 9:01

    1744 - A murit poetul Antioh Cantemir, fiul lui Dimitrie Cantemir. Scriitor iluminist şi diplomat rus, el a fost un iniţiator al clasicismului în literatura rusă (n.10.09.1709).
    1819 - S-a născut pianistul şi dirijorul german Sir Charles (Karl) Halle, fondatorul celebrei Halle Orchestră (m.25.10.1895).
    1834 - Se reprezintă, la Iaşi, "Cantata pastorală sau serbarea păstorilor moldoveni", primul spectacol muzical în limba romană.
    1854 - A murit Karl von Basedow, medic german. A descris pentru prima dată tabloul clinic al bolii care-i poartă numele (n.28.03.1799).
    1877 - Trupele ţariste trec frontiera României, îndreptându-se spre frontul din Balcani.
    1880 - Ia fiinţă prima direcţie a Căilor Ferate Romane.
    1891 - S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist rus (m.04.03.1953).
    1893 - S-a născut Dean Gooderham Acheson, om politic american, secretar de stat (1949-1952) şi consilier pentru patru preşedinţi, principalul artizan al politicii externe a Statelor Unite în perioada Războiului Rece de după al doilea Război Mondial (m.12.10.1971).
    1897 - S-a născut Gheorghe Zâne, economist şi istoric, membru al Academiei Romane (m.1978).
    1898 - S-a născut dramaturgul Mircea Ştefănescu ("Micul Infern") (m.22.10.1982).
    1901 - S-a născut Theodor Rogalski, compozitor, dirijor şi profesor (m.02.02.1954).
    1905 - Principele G.V. Bibescu întreprinde, împreună cu soţia sa Martha, Emanuel Bibescu, inginerul D. Leonida, soţii Ferekyde şi Claude Anet, o mare expediţie cu automobilul în Persia, traversând Rusia, Crimeea şi Caucazul.
    1907 - A murit Simion Florea Marian, folclorist şi etnograf ("Sărbătorile la romani") (n.01.10.1847).
    1913 - S-a născut pictorul Sorin Ionescu.
    1919 - A fost creată Organizaţia Internaţională a Muncii, cu sediul la Geneva. România este membru fondator.
    1926 - S-a născut regizorul bulgar Hristo Hristov ("Iconostas", "Ultima vara", "Arborele fără sfârşit").
    1930 - A murit prozatorul Aureliu Cornea (n.1897).
    1930 - S-a născut scriitorul Mihnea Moisescu.
    1932 - Este prezentat în România filmul "Visul lui Tanase", o coproducţie romano-germana. Acest film-scheci de N. Kiriţescu a fost realizat la Berlin, iar rolul principal l-a avut Constantin Tanase.
    1942 - S-a născut poetul Virgil Mazilescu ("Va fi linişte, va fi seara") (m.11.08.1984).
    1943 - S-a născut Tony Victor, vocalist american (The Classics).
    1944 - A murit poetul, prozatorul şi dramaturgul Ion Minulescu ("Romanţe pentru mai târziu", "De vorbă cu mine însumi", "Corigent la limba romană") (n.07.01.1881).
    1944 - S-a născut pictorul Nicolae Maniu. Stabilit în Germania.
    1945 - S-au prăbuşit zidurile "fabricii morţii" de la Buchenwald, simbol al ororilor naziste. Ziua internaţională a celor eliberaţi din lagărele de concentrare fasciste.

    1949 - Are loc premiera piesei "Haiducii" de Victor Eftimiu.
    1949 - S-a născut Lee Sheridan, vocalist britanic (Brotherhood Of Men).
    1954 - S-a născut Teo Peter ), fondatorul şi basistul trupei "Compact" (m.04.12.2004).
    1956 - S-a născut Neville Staples, cântăreţ jamaican (Specials).
    1957 - S-a născut cântăreaţă Mirela Voiculescu-Fugaru.
    1958 - S-a născut Stuart Adamson, vocalist, compozitor şi chitarist britanic (Big Country).
    1961 - Începe procesul Eichmann în Israel. El este unul dintre organizatorii "soluţiei finale" (omorârea evreilor în lagărele naziste). La 31.05.1962, este executat.
    1963 - Enciclica Papei Ioan al XXIII-lea, "Pacem în Terris".
    1964 - A murit matematicianul Alexandru Ghica, membru al Academiei Romane (n.1902).
    1968 - România stabileşte relaţii diplomatice cu Republica Volta Superioară.
    1969 - Are loc premiera piesei "Iona" de Marin Sorescu.
    1970 - S-a născut Delroy Pearson, cântăreaţă britanică (Five Stars).
    1977 - A murit poetul francez Jacques Prevert (n.04.02.1900).
    1979 - Capitala ugandeză Kampala este cucerită de trupe tanzaniene. Dictatorul Idi Amin părăseşte ţară.
    1985 - A murit Enver Hoxa (Hodja), conducător al Partidului Comunist Albanez în perioada 1943-1985. Concepţia sa, a unei Albanii independente, a adus poporul albanez în stadiul de cea mai subdezvoltata naţiune a Europei (n.16.10.1908).
    1985 - A murit Enver Hoxha (Hodja), preşedintele Albaniei (1946-1985). Aflat la conducerea Partidului Comunist Albanez în perioada 1943-1985, Hoxha şi-a menţinut tara într-o izolare totală faţă de restul lumii. Concepţia sa, a unei Albanii independente, a adus poporul albanez în stadiul de cea mai subdezvoltata naţiune a Europei (n.16.10.1908).
    1988 - A murit Dave (Prater), cântăreţ soul american (Sam & Dave).
    1990 - A apărut cotidianul "Azi".
    1990 - Înfiinţarea Centrului European de Cultură din Bucureşti.
    1992 - În cadrul reuniunii Delegaţiei Permanente a PNL, preşedintele partidului, Radu Câmpeanu, anunţa retragerea acestei formaţiuni politice din Convenţia Democrată din România.
    1992 - S-a înfiinţat Eximbank, banca specializată în susţinerea comerţului exterior al României prin istrumente financiar-bancare şi de asigurări specifice, atât în nume şi cont propriu, cât şi în numele statului.
    1999 - India testează o nouă variantă a rachetei balistice cu raza medie de acţiune de tip AGNHI.
    2000 - Guvernul României solicita Agenţiei Standard and Poor's să precizeze care sunt sursele de documentare în baza cărora a fost elaborată evaluarea României.

    • Ioan Muntean > Ioan Muntean Aprilie 11, 2017 9:02

      scriitori români - 11 aprilie:

      11.04.1858 - s-a născut Barbu Ştefănescu Delavrancea (m. 1918)
      11.04.1898 - s-a născut Mircea Ştefănescu (m. 1982)
      11.04.1907 - a murit Simion Florea Marian (n. 1847)
      11.04.1936 - s-a născut Aurel Buiciuc
      11.04.1942 - s-a născut Virgil Mazilescu (m. 1984)
      11.04.1943 - s-a născut Ion Buzasi
      11.04.1944 - a murit Ion Minulescu (n. 1881)
      11.04.1946 - a murit Dem Theodorescu (n. 1888)
      11.04.1967 - s-a născut Nicolae Borlovan

Acest răspuns a fost șters.

Latest Discussion

Most Popular Discussion

Topics by Tags

Monthly Archives

-->