88: Martiriul Sfântului Papa Anaclet (Cletus) (anii pontificatului 76-88).

1793: Jean Paul Marat, considerat drept unul dintre cei mai puternici şi influenţi instigatori ai Revoluţiei franceze, este înjunghiat de către Charlotte Corday, devotată cauzei girondinilor cărora Marat le-a fost cel mai înverşunat adversar.

1841: A fost semnată Convenţia Internaţională de la Londra privind regimul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele.

1878: Tratatul de la Berlin: Puterile europene redesenează harta Balcanilor. Serbia, Muntenegru şi România devin complet independente de Imperiul Otoman.

1897: Guglielmo Marconi patentează radioul.

Guglielmo Marconi (n. 25 aprilie 1874 la Bologna - d. 20 iulie 1937 la Roma) a fost inginer şi fizician italian, inventatorul telegrafiei fără fir şi a antenei de emisie legate la pământ, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1909 împreună cu Karl Ferdinand Braun, pentru contribuţiile lor în dezvoltarea telegrafiei fără fir.

Viaţa

Guglielmo Marconi s-a născut la Bologna, Italia pe 25 aprilie 1874, ca al doilea fiu al italianului Giuseppe Marconi şi al Anniei Jameson, fiica lui Daphne Castle din ţinutul Wexford, Irlanda. A studiat la Bologna, Florenţa şi Leghorn.

În anul 1894, a realizat o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu, brevetat în 1896, iar în anul 1901, prima radiocomunicaţie telegrafică transatlantică. A mai inventat un detector magnetic (1902) şi o antenă direcţională orizontală (1905).

Lucrări în domeniul radio

În tinereţe, Marconi a fost interesat de ştiinţă şi electricitate. Una din descoperirile acelei perioade în acest domeniu a venit din partea lui Heinrich Hertz, care, începând cu 1888, a demonstrat că se pot produce şi detecta radiaţii electromagnetice-cunoscute astăzi ca "unde radio", la acea vreme denumite "unde hertziene" sau "unde eterice". Moartea lui Hertz în 1894 a condus la publicarea unor recenzii ale descoperirilor acestuia, ceea ce i-a stârnit lui Marconi interesul. I s-a permis să studieze în acest domeniu cu profesorul Augusto Righi, un fizician de la Universitatea Bologna, care efectuase cercetări asupra lucrărilor lui Hertz.

Primele dispozitive experimentale

Marconi a început să efectueze experimente, construindu-şi singur mare parte din echipament în podul casei sale de la Villa Griffone din Pontecchio, Italia. Scopul său era acela de a utiliza undele radio pentru a crea un sistem practic de "telegrafie fără fir"-adică de a transmite telegrame fără fire de legătură, aşa cum era cazul cu telegraful electric. Aceasta nu era o idee nouă-numeroşi alţi cercetători exploraseră domeniul tehnologiilor telegrafiei fără fir în precedenţii 50 de ani, dar nimeni nu avusese succes pe piaţă. Marconi nu a descoperit niciun principiu nou şi revoluţionar cu sistemul său telegrafic fără fir, ci a pus laolaltă şi a îmbunătăţit o serie de fapte, le-a unificat şi le-a adaptat sistemului său. Sistemul lui Marconi avea următoarele componente:

A relatively simple oscillator, modelat îndeaproape după cel proiectat de Righi, la rândul său similar cu ceea ce a folosit Hertz;

Un cablu plasat la înălţime deasupra solului;

Un coeror, variantă modificată a dispozitivului original al lui Edouard Branly, îmbunătăţit pentru creşterea sensibilităţii şi fiabilităţii;

O cheie de telegraf pentru a opera transmiţătorul pentru trimiterea de impulsuri scurte şi lungi, corespunzătoare liniilor şi punctelor din alfabetul Morse;

Un registru telegraf, activat de coeror, care înregistra punctele şi liniile primite în Morse pe o bandă de hârtie.

Configuraţii similare cu oscilatoare şi coeroare fuseseră încercate şi de alţii, dar multe nu reuşeau să obţină distanţe de transmisie mai mari de câteva sute de metri. Nu toţi însă se opreau la aceste distanţe în domeniul transmisiunilor fără fir.

 

1908: Femeile concurează la Jocurile Olimpice moderne pentru prima dată.

 

1928: La concursul automobilistic de la Monthelery din Franţa, Matei Ghica stabileşte 8 recorduri mondiale

1930: Primul Campionat Mondial de fotbal a fost organizată la Montevideo, Uruguay

1938: Institutul de televiziune din Massachusetts deschide la Boston un "teatru de televiziune", primul de acest gen. Biletul de intrare costa 25 de cenţi. Aproximativ 200 de persoane au participat la primul spectacol, în care au putut fi urmăriţi cântăreţi, muzicieni şi dansatori, care filmau în studioul aflat deasupra sălii de teatru. În sala de teatru, publicul putea vedea o imagine în alb şi negru, pe un ecran de 23x31 cm. Aceasta utilizare experimentală a televiziunii a continuat de-a lungul anilor '30, iar televizoarele nu au devenit în Statele Unite bunuri de larg consum decât după cel de-al doilea război mondial.

1945: A fost transportată prima bombă atomică în deşertul din New Mexico, fiind pregătită pentru primul test al unei bombe atomice care a avut loc două zile mai târziu.

1946: Delegaţia guvernamentală condusă de Gheorghe Tătărăscu a expus, în cadrul Conferinţei de pace de la Paris, punctul de vedere a României asupra proiectului de tratat de pace, cerând recunoaşterea statutului de ţara cobeligeranţa pentru România şi modificarea unor clauze economice; a exprimat adeziunea României la principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite.

1956: Apare Hotărârea CC al PMR şi a Consiliului de Miniştri cu privire la îmbunătăţirea învăţământului de cultură generală (se generalizează învăţământul de şapte ani şi se înfiinţează noi şcoli şi institute pedagogice cu o durată de şcolarizare de doi ani pentru pregătirea învăţătorilor).

1977: o întrerupere de curent a adus New York-ul în beznă. Aproximativ la ora 21:00, patru fulgere au lovit câteva linii de transmisie de înaltă tensiune, fapt ce a dus la întreruperea curentului, iar milioanele de locuitori ai oraşului New York au fost lăsaţi în întuneric. Spre deosebire de starea de calm din timpul unei întreruperi de curent similare ce a avut loc în 1965, în 1977 situaţia a fost extrem de haotică. Oraşul era deja în mijlocul unei crize financiare, iar rata şomajului era foarte ridicată. Ca răspuns la tensiunea vremurilor respective, mulţimile au provocat incendii, au spart ferestre şi au furat mâncare, haine şi aparate electrocasnice. Până la revenirea curentului în întregul oraş au trecut 25 de ore. Aproximativ 4.500 de oameni au fost arestaţi în timpul tulburărilor ce au avut loc, care au avut pagube estimate la 61 de milioane de dolari.

1985: concertul Live Aid a atras în fata micului ecran 1,5 miliarde de telespectatori. Live Aid, un concert având drept scop suprimarea foametei în Africa, a avut loc simultan în Philadelphia şi Londra. Pe lângă cei 162.000 de spectatori care au participat la evenimentul care a durat o zi întreagă, 1,5 miliarde de telespectatori din întreaga lume au vizionat spectacolul pe MTV şi pe alte canale de televiziune. Aproximativ 75 la sută dintre toate posturile de radio din lume au transmis măcar o parte din concert. Evenimentul a fost organizat de muzicianul irlandez Bob Geldof, membru al formaţiei Boomtown Rats.

Lista de formaţii şi cântăreţi care au participat la concerte este extrem de bogată. Printre participanţi s-au numărat Bob Dylan, Paul McCartney, the Beach Boys, Carlos Santana, Madonna, Stâng şi Tina Turner. Câteva trupe care se despărţiseră, s-au reunit în această zi: Crosby, Stills and Nash; The Who; şi membrii formaţiei Led Zeppelin: Robert Plant, Jimmy Page şi John Paul Jones. Toţi artiştii au cântat pe gratis. Tot pe gratis au muncit şi mulţi dintre cei care au participat la organizarea concertelor. Producţia spectacolului, care în mod normal ar fi costat 20 de milioane de dolari, nu a costat decât 4 milioane de dolari, fiind strânşi peste 70 de milioane de dolari pentru alinarea suferinţelor africanilor. În ciuda numărului mare de artişti, spectacolul s-a desfăşurat surprinzător de bine. Scenele rotative au permis trupelor să îşi aranjeze şi să-şi strângă instrumentele, în timp ce alte formaţii se aflau încă pe scenă. Artiştii de pe un stadion erau transmişi prin satelit către un imens ecran aflat pe celălalt stadion şi invers. Totuşi, această organizare bună nu a caracterizat următoarele evenimente caritabile ale grupului: ulterior, Live Aid au fost criticaţi pentru eforturile dezorganizate şi lente de a transmite ajutoarele spre Africa.

 

1990: Liga Studenţilor din Institutul Politehnic Bucureşti, Asociaţia studenţilor arhitecţi şi Grupul Independent pentru Democraţie organizează un marş de solidaritate cu Marian Munteanu şi cu ceilalţi arestaţi, în zilele de 13-15 iunie.

1995: naveta spaţială Galileo a lansat o sondă spre Jupiter, aceasta devenind primul obiect provenit de pe Pământ care a penetrat atmosfera unui gigant gazos (în decembrie 1995). Dintre obiectivele ştiinţifice ale misiunii putem aminti măsurarea temperaturii şi presiunii atmosferei planetei Jupiter, precum şi stabilirea compoziţiei chimice a acesteia. De asemenea, sonda a studiat straturile de nori precum şi densitatea şi dimensiunile particulelor din care sunt formaţi norii din atmosfera lui Jupiter. Au fost făcute măsurători cu privire la raportul dintre cantitatea de heliu şi de hidrogen de pe Jupiter, la vânturile din atmosferă şi cu privire la modul în care lumina solară şi energia provenită din adâncul planetei sunt distribuite în atmosfera planetei. Sonda a detectat de asemenea fulgerele, protonii şi electronii din câmpul magnetic al planetei.

1995: Republica Moldova a semnat documentele de aderare la Consiliul Europei, devenind, oficial, cel de-al 35-lea membru al organizaţiei (Strasbourg).

1995: Albania a intrat, în mod oficial, în Consiliul Europei, devenind cel de-al 36-lea membru al organizaţiei.

2000: Istoricului american de origine română Radu Florescu i s-a acordat titlul Honoris Causa al Academiei Române

1998: Şi-a preluat oficial funcţia noul preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Fotbal (FIFA), elveţianul Joseph (Sepp) Blatter (a fost ales la 8 iun. 1998).

2000: Guvernul bulgar a decis închiderea definitivă a celor mai vechi două reactoare de la centrala atomică de la Kozlodui până la sfârşitul lui 2002, în deplin acord cu cerinţă de aderare la Uniunea Europeană.

2003: A fost inaugurat primul guvern interimar în Irak.

2005: Se încheie turneul secretarului de stat american Condoleezza Rice în China, R.P. Coreea şi Japonia. (8-13).


Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –

Răspunsuri

  • Foarte interesant articol...Felicitari!
Acest răspuns a fost șters.

Topics by Tags

Monthly Archives

-->