1099: Are loc prima Cruciadă. Ierusalimul este cucerit după lupte sângeroase în care cruciaţii sunt conduşi de Godefroy de Bouillon.
1240: Victoria armatelor ruseşti asupra armatelor suedeze (Bătălia de pe Neva).
1410 - Bătălia de la Grunwald: Înfrângerea cavalerilor teutoni de către forţele unite ale polonilor şi lituanieni sprijiniţi de ruşi, cehi, moldoveni, tătari; Un corp de oaste din Moldova a participat la luptă de la Grunwald
1497: A început construcţia bisericii Curţii domneşti de la Piatra Neamţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504). Lucrările au fost finalizate la 11 noiembrie 1498;
1643: Căpitanul olandez Martin Geritson Fritz, de pe vasul Castracum, a descoperit insula Sahalin, nevăzând golful despărţitor de insula niponă Hokkaido.
1653: Lupta de la Sirca, în care Gheorghe Stefan îl înfrânge pe Vasile Lupu, care se retrage peste Nistru şi apelează la cazaci. Timuş Hmelnitki intra în Moldova şi ocupa Suceava.
1776: se deschide teatrul "La Scala".
1795: "La Marseillaise" a fost adoptat oficial ca imn al Franţei.
1799: Piatra din Rosetta este descoperită în oraşul egiptean Rosetta, de căpitanul francez Pierre-Francois Bouchard;
1815: Napoleon este exilat în îndepărtata şi micuţa insula vulcanică Sf. Elena, la sud de Ecuator.
1845: La Singapore apare primul număr al unuia dintre cele mai vechi ziare engleze care a supravieţuit până astăzi: "The Straits Times".
1849: Camera Deputaţilor din Ungaria votează Legea naţionalităţilor (Legea VIII) prin care se asigurau romanilor şi slavilor din Ungaria drepturi naţionale.
1858: introducerea, în Principatul Moldovei, a sistemului de plată a scrisorilor prin francare cu mărci poştale, atunci punându-se în circulaţie prima serie a celebrelor mărci "Cap de bour" (emisiune cuprindea patru timbre).
1869: a fost obţinut un brevet de invenţie pentru margarina, de către Hippolyte M'ge Mouri's din Paris. Acesta a câştigat un concurs organizat de împăratul Napoleon al III-lea, concurs având ca obiect descoperirea unui substitut viabil pentru unt, care urma să fie utilizat de marină franceza. Formula de margarina a lui Mouries conţinea o componentă grasă, care în urma amestecării avea o culoare asemănătoare perlelor, astfel că el şi-a denumit produsul după echivalentul grecesc al cuvântului perlă - margaritari. 
Margarina sa era produsă din seu şi deşi Mouries a primit premiul, abia când F. Boudet a brevetat un proces de emulsifiere a margarinei, cu lapte smântânit şi apă (în 1872), aceasta a dobândit un gust suficient de bun pentru a obţine succes pe plan comercial. Industria americană de lactate s-a opus la introducerea margarinei în Statele Unite. Ani întregi, producătorii de lactate au făcut presiuni asupra Congresului să instituie restricţii legislative asupra producţiei de margarină.
1898: Carol I, regele României, face prima vizită a unui şef de stat român în Rusia, la Petersburg
1913: Conferinţă de pace ce marchează sfaristul celui de-al doilea război balcanic intre Bulgaria pe de o parte, Grecia, Serbia şi Muntenegru, România şi Turcia pe de alta. În Conferinţă desfăşurata la Bucureşti, României îi revine "Cadrilaterul" (sudul Dobrogei).
1914: Asasinarea, la Sarajevo, a moştenitorului Austro-Ungariei, Franz Ferdinand şi a soţiei lui de către un naţionalist sârb. Incidentul va fi folosit ca pretext pentru declararea, de către Austro-Ungaria, a războiului împotriva Şerbiei. Începe primul război mondial;
1916: William Edward Boeing înfiinţează compania Pacific Aero Product, denumită apoi, simplu, Boeing.
1920: Acordul de la Spa, privind reparaţiile de război plătite de Germania puterilor învingătoare din Primul Război Mondial. României i-a fost repartizată o cotă de 1% din totalul reparaţiilor germane şi 10,55% din cele acordate de Ungaria, Austria şi Bulgaria.
1922: A fost creat Partidul Comunist Japonez.
1924: A încetat să mai apara publicaţia lunară de literatură şi politica din Chişinău, "Actualitatea Basarabiei";
1936: A apărut, la Bucureşti, săptămânalul "Cuget clar", revista de direcţie literară, artistică şi culturală, sub conducerea lui Nicolae Iorga, ultima tentativă a lui Nicolae Iorga de a reînvia sămănătorismul.
1940: Hitler i-a adresat regelui Carol al II-lea o scrisoare prin care îi cerea, pe un ton ultimativ, să facă unele concesii Ungariei horthyste ameninţând că, în caz contrar, "sfârşitul va fi mai devreme sau mai târziu, posibil chiar în foarte scurt timp, prin distrugerea Românei".
1941: Divizii sovietice din compunerea Armatei 18 au fost alungate la est de Nistru, iar forţele romano-germane au ieşit pe cursul mijlociu al fluviului.
1945: Prima experientă nucleară din lume (desertul Alamogardo, SUA), cu o bombă de putere echivalentă cu 19.000 tone TNT
1946: apare decretul-lege privind alegerile pentru Adunarea Deputaţilor prin care se prevede că dreptul de vot este universal, egal, direct şi secret pentru toţi cetăţenii ţării de la vârsta de 21 de ani în sus (se acorda pentru prima dată în istoria României dreptul de a alege şi a fi ales pentru femei şi militari). Se desfiinţează Senatul şi se înfiinţează Adunarea Deputaţilor, parlament unicameral, în care puteau fi aleşi deputaţi cetăţeni de peste 25 de ani. Se interzice dreptul de a alege şi a fi aleşi "duşmanilor poporului", "elementelor fasciste, hitleriste, legionare", celor care au ocupat "funcţii de răspundere în aparatul de stat al mareşalului Ion Antonescu sau care au cerut să lupte voluntar împotriva Naţiunilor Unite" etc. Prin introducerea sistemului unicameral şi anularea prerogativei Regelui de a dizolva Parlamentul este încălcată Constituţia din 1923, repusă în vigoare în 1944.
1947: Legea pentru organizarea controlului economic de către Ministerul Industriei şi Comerţului (controlul era efectuat în toate ramurile economiei naţionale de către un aparat larg ce cuprindea Direcţia generală a controlului economic, ca organ central şi de organe locale în fiecare judeţ, precum şi de delegaţi permanenţi pe lângă fabrici şi uzine);
1947: Se instituie Comisia pentru redresarea economică şi stabilizarea monetară;
1953: are loc premieră la Roxy Theater din New York filmul Domnii preferă blondele, avându-i în rolurile principale pe Marilyn Monroe şi Jane Russell. În această comedie uşoară, Monroe interpretează rolul materialistei Lorelei Lee.
După câţiva ani în care a avut statutul de starletă de categorie B, Monroe a început să joace roluri principale în 1952, în filme precum Don't Bother to Knock şi Monkey Business. Steaua sa a devenit din ce în ce mai strălucitoare în următorii ani, datorită unor filme precum Domnii preferă blondele şi Unora le place jazzul (1959).
Monroe, născută sub numele de Normă Jean Mortensen, cunoscută de asemenea şi drept Norma Jean Baker, a avut o copilărie tragică. Mama sa, editor de film la câteva studiouri, era instabilă din punct de vedere psihic şi a fost internată la un sanatoriu, când Norma Jean era în vârstă de doar cinci ani. După aceea, fetiţa a locuit la o serie de familii adoptive, unde a fost neglijată şi abuzata, iar ulterior a locuit într-un orfelinat. La vârsta de 16 ani, a renunţat la liceu şi s-a căsătorit cu un muncitor în vârstă de 21 de ani, numit Joe Dougherty.
În 1944, soţul ei a fost trimis în armată. Marilyn a fost remarcată de un fotograf şi a început să lucreze ca model. Doi ani mai târziu, a divorţat. În 1946, studioul 20th Century Fox a angajat-o oferindu-i un salariu 125 de dolari pe săptămână, însă a renunţat la serviciile ei după un singur film. Fiind şomeră, a pozat goală pentru un calendar, primind doar 50 de dolari. Calendarul s-a vândut într-un milion de exemplare, producătorii lui obţinând un profit de 750.000 de dolari.
Monroe a jucat o serie de roluri mici până în 1950, când Fox a reangajat-o. De această dată, au promovat-o foarte mult iar la începutul anilor '50 au început să o distribuie în roluri din ce în ce mai importante. Sex appeal-ul ei şi comportamentul de fetiţă au făcut-o extrem de populară. În 1954, s-a căsătorit cu baseballistul Joe DiMaggio, însă au divorţat cu doar nouă luni mai târziu.
După divorţ, Monroe a căutat roluri mai serioase şi a anunţat că îşi va întemeia propriul studio. A început să ia lecţii de actorie de la celebrul Lee Strasberg, la Actor's Studio din New York. A făcut un rol de comedie excelent în filmul Bus Stop din 1955. În anul următor, s-a căsătorit cu dramaturgul Arthur Miller. Miller a scris un scenariu pentru ea, intitulat The Misfits (1961), care a fost şi ultimul ei film. Marilyn a divorţat de Miller cu o săptămână înainte de premieră filmului. A încercat să mai facă un film, Something's Got to Give, însă a fost concediată din cauza bolilor frecvente şi absenţelor îndelungate de pe platourile de filmare, despre care mulţi considerau că au fost cauzate de dependenţa ei de droguri. În august 1962, a murit din cauza unei supradoze de somnifere. Moartea sa a fost calificată drept posibilă sinucidere. De-a lungul anilor, popularitatea ei a rămas aceeaşi, după moartea actriţei fiind publicate nu mai puţin de 15 biografii ale sale. Fostul ei soţ Joe DiMaggio a continuat să trimită flori la mormântul ei în fiecare zi, pentru tot restul vieţii lui.
1955: 18 laureaţi ai Premiului Nobel semnează o declaraţie împotriva armelor nucleare; mai târziu declaraţia a fost semnată de alţi 34 laureaţi Nobel;
1958: A reapărut, la Bucureşti, sub conducerea lui Mihai Beniuc, revista 'Luceafărul', editată sub egida Uniunii Scriitorilor din România. A fost condusă, rând pe rând, de Mihai Beniuc, Dumitru Corbea, Dan Deşliu, Alexandru I. Ştefănescu, Eugen Barbu ş.a. Contribuie la afirmarea tinerilor scriitori
1958: "Ziua mărcii poştale române"; în anul 1858 apărea prima marcă poştală emisă în sud-estul Europei, de către Principatul Moldovei; vestitul şi preţiosul "Cap de Bour" a apărut cu cinci ani înaintea primului timbru emis de Imperiul Otoman (ziua se marchează din 1958, anul când Poşta Română a aniversat un secol de când au fost emise renumitele mărci)
1961: Filmul lui Elvis Presley, "Tickle Me" a fost difuzat în premieră.
1962: Reprezentativă feminină de handbal în şapte a României a cucerit titlul suprem la cea de-a doua ediţiei a Campionatului mondial, desfăşurat în ţara noastră, între 8 şi 15 iulie;
1964: Înfiinţarea, la Bucureşti, a Studioului cinematografic "AnimaFilm", special pentru filmele de animaţie;
1975: A început primul zbor comun din istoria cosmonauticii a navelor "Soiuz" şi "Apollo" - sovietice şi americane;
1979: Saddam Hussein preia puterea în Irak
1985: Fotografii nud ale Madonnei, făcute în 1977, au apărut în revistele Playboy şi Penthouse.
1990: Ucraina devine stat suveran
1992: Au fost stabilite relaţii diplomatice intre România şi Kazahstan;
1993: A apărut primul număr a magazinului ilustrat pentru copii şi adolescenţi din R. Moldova, intitulat "Amic";
1994: Preşedintele Ion Iliescu a promulgat Legea investitorilor străini
1994: Israel şi Vatican îşi restabilesc relaţiile diplomatice.
1997: Slobodan Milošević este ales preşedinte al RF Iugoslavia. Este învestit în funcţie la 25 iulie 1997.
1997: Uniunea Europeană. Sunt adoptate oficial rapoartele Comisiei Europene ("Agenda 2000"), ce se referă la extinderea UE, la reforma Politicii Agricole Comune, reforma politicilor structurale şi a cadrului financiar al UE în perioada 2000-2006.
1998: Formaţia Spice Girls începe turneul în Nordul Amercii.
2000: Un fan Oasis a fost ucis în timp ce încerca să ajungă acasă, după un concert al trupei sale favorite, în Manchester.
2003: Noul Consiliu guvernator de tranziţie din Irak, ales la 13 iulie, a decis crearea unui tribunal pentru judecarea criminalilor de război din rândul responsabililor fostului regim de la Bagdad.
2003: Ia naştere proiectul ro. Wp, versiunea româneasca a proiectului Wikipedia
2004: Trupa U2 a anunţat poliţia că hoţii au furat o copie a ultimului lor album, "Vertigo", în timpul unei şedinţe foto a formaţiei, în Franţa.
2007: Industria muzicală britanică nu a reacţionat prea bine când ziarul Mail on Sunday a decis să vândă albumul lui Prince, "Planet Earth", împreună cu ziarul. Albumul trebuia să fie lansat abia pe 24 iulie.
-->
Răspunsuri