Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul (20 iulie)

Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul (20 iulie)- Colecţia "Vieţile sfinţilor" a Bibliotecii Cronopedia - Reeditare electronică necomercială după cele 12 volume „Vieţile Sfinţilor" apărute între anii 1991 şi 1998 la Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor (volumele consacrate lunilor septembrie-aprilie) şi apoi la Editura Episcopiei Romanului (volumele consacrate lunilor mai-august), realizată de Ioan Muntean. Lucrarea conţine fotografii cu icoane, biserici şi/sau opere de artă referitoare la sfântul evocat, coleţionate şi prelucrate de pe internet.

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –

Răspunsuri

  • Minunata pezentare 

  • Biserica Sfântul Ilie

    Hanul Colței, București

    sfilie.jpg

    Biserica


    poza-biserica.jpg?profile=RESIZE_710x

    Hram: Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul

    Lăcașul se află pe Strada Doamnei, în spatele  unei curți ce adăpostește și casele Lahovary, spre stradă.

    Pe la 1725-1730, a fost construită o biserică din lemn, de către clucerul Radu Colțea pe un teren ce va intra după 1745 în componența Hanului Colțea, situat vizavi de Spitalul Colțea de astăzi. Lăcașul a dăinuit până la 1841, când a fost dărâmată și reconstruită de către Lazăr Kalenderoglu – tatăl doctorului Nicolae Kalinderu și arendaș al Hanului Colțea în acea vreme.

    În 1954, lăcașul a fost renovat cu cheltuiala Arhiepiscopiei Bucureștiului și lăsat în folosință comunității bulgare din București, fiind resfințită de Patriarhul Justinian al României împreună cu Patriarhul Kiril al Bulgariei. Din 2009 a fost reactivată vechea parohie Sfântul Ilie Hanul Colței.

    Biserica are un plan bazilical cu trei nave (22,5 x 13 m), nava principală fiind prelungită cu absida semicirculară a altarului. Acoperirea navei principale este făcută cu o boltă longitudinală aplatizată. Navele laterale, au bolți cu muchii ieșite, rezemate pe cele două șiruri a câte trei coloane.

    Fațada de vest are un fronton trapezoidal ce se contopește cu baza turlei. Un mic turn-clopotniță se ridică peste pronaos. Intrarea se face printr-un vestibul închis, pe o travee, având fronton deasupra unei arcade trilobate, sprijinită pe coloane și pilaștri de colț. Pe fațadele laterale apar contraforturi în două trepte, ce preiau împingerile laterale ale arcelor dublouri.

    Maestrul Stoica Nicolae a pictat din nou interiorul și icoanele Sf. Petru și Pavel din nișele fațadei de apus.

     

    L.S.

    Extras din : Lucia Stoica și Neculai Ionescu-Ghinea _Enciclopedia Lăcașurilor de Cult din București-Vol.1, 2005, Ed. Universalia.


Acest răspuns a fost șters.

COLECŢIA CARTEA SFINŢILOR

Colecţia Credo 

Opinii Cartea sfinţilor

Voturi 1

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentariile sunt închise.

Comentarii

  • Părinții mănăstirii Putna cântă "Aliluia" (după Apostol, glas 1), o variantă compusă acum mai bine de 500 de ani (1511) de către protopsaltul Eustatie, cel al cărui nume îl poartă corul mănăstirii.

Acest răspuns a fost șters.
-->