...
Sfântul Iacob Putneanul: primul abecedar și prima școală rurală din Moldova
Știați că tipărirea primului Abecedar din Moldova i se datorează unui… Sfânt? Pe vremea când era Mitropolit al Moldovei, Sfântul Iacob Putneanul s-a îngrijit de publicarea acestui manual. Tot el a înființat și prima școală românească de la sat, în această parte de țară.
*
Sfântul Mitropolit Iacob s-a născut la 20 ianuarie 1719 într-o familie credincioasă și așezată din nordul Moldovei. La numai 12 ani intră în Mănăstirea Putna, la 17 ani, este hirotonit ieromonah, iar opt ani mai târziu este ales egumen al așezământului. A fost, apoi, episcop de Rădăuți. Și, din 1750, timp de 10 ani, Mitropolit al Moldovei.
A reînnoit Mănăstirea Putna și s-a îngrijit de bunul mers al acesteia, fiind considerat, după Ștefan cel Mare, al doilea ctitor al Mănăstirii.
*
În cei zece ani cât a fost mitropolit la Iași, 1750–1760, Sfântul Iacob a desfășurat o intensă activitate pastorală și socială, a promovat cultura și tiparul românesc și a vegheat la traducerea de cărți folositoare de suflet.
Luminarea poporului prin educaţie
Marele Mitropolit a dorit din toată inima ca poporul să meargă pe urmele lui Hristos, să Îl cunoască pe Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii, care S-a făcut om pentru a noastră mântuire. Hristos era viața Sfântului Iacob și această Viață voia să o dăruiască din belșug credincioșilor.
De aceea, a lucrat neobosit ca sufletul poporului să fie luminat prin învățătură, să aibă parte de o educație care să îl înalțe spre cele sfinte, spre cele veșnice. Unul dintre mijloacele de aflare a cuvântului lui Dumnezeu și de formare duhovnicească este cuvântul scris. Bucurându-se de hrana sufletului și a minții prin cărțile citite la Putna, a dorit ca această hrană să ajungă și la alți nevoitori și la cât mai mulți creștini, spre luminarea și mântuirea lor.
Pentru aceasta a rânduit să fie traduse și tipărite mai multe cărți. A găsit traducători pricepuți la limba greacă, precum Evloghie Dascălul, și din limba slavonă, precum arhimandritul Vartolomei Mazereanu, și le-a creat condiții pentru a traduce cărți de slujbă și de învățătură.
În primul rând, a tipărit numeroase cărți necesare pentru buna rânduială a slujbelor. Acestea au fost traduse în limba română, pentru ca preoții să slujească în limba înțeleasă de popor și pentru ca oamenii să trăiască prezența lui Hristos în sfintele slujbe.
Tot la Iași, Sfântul Iacob s-a îngrijit să publice cărți cu învățăturile marilor Părinți văzători de Dumnezeu, folositoare la deprinderea meșteșugului luptei duhovnicești.
Pentru a înțelege cât de mult a sporit Sfântul Iacob numărul cărților de folos, trebuie spus că între 1700 și 1750 au fost tipărite 66 de cărți în Țara Românească și doar 10 în Moldova, iar între 1750 și 1760, Sfântul Iacob a tipărit 15 cărți în Moldova.
Sfântul Iacob a avut un rol foarte important pentru dezvoltarea învățământului.
Pentru a împlini nevoia de cărți după care să învețe copiii, Sfântul Iacob a tipărit în 1755 primul Abecedar din Moldova, Bucvarul. În prefața acestuia, Sfântul Iacob scrie cât de importantă este educația copiilor și cât de mare nevoie era de cărți pentru copii: „Cum dar vei nădăjdui de bine unde nu este hrană bună copiilor? Iar de hrană ca aceea în țara aceasta, cine nu vede câtă lipsă este?”
Patru ani mai târziu, a tipărit o nouă ediție a Bucvarului, îmbunătățită. În 1771, această ediție va fi republicată la Viena, pentru școlile din Bucovina.
La propunerea Sfântului Iacob, prin hrisovul domnesc al lui Theodor Callimachi din 25 iunie 1759, s-a înființat prima școală rurală din Moldova, pentru copiii satului Putna.
În primele decenii de funcționare, Sfântul Iacob va încredința arhimandritului Vartolomei Mazereanu și altor călugări ascultarea de a preda copiilor și de a purta grija întreținerii școlii. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, aici vor preda monahi putneni, apoi vor veni învățători laici. Școala funcționează, fără întrerupere, până în prezent.
Nu numai prin tipărirea Bucvarului și prin înființarea școlii din Putna și-a arătat Sfântul Iacob grija pentru educarea copiilor, ci permanent îi îndemna pe credincioși spre aceasta.
Fără învățătură, sufletul se usucă, scria el: „Învățătura este asemenea cu florile cele mirositoare, iar cel neînvățat este asemenea copacului celui uscat”.
Ca părinte sufletesc și ca ierarh responsabil cu educația în țară, el a urmărit ca prin aceasta să se formeze fii ai Împărăției Cerurilor. Având în fața ochilor acest rost, Sfântul Iacob și colaboratorii săi, au făcut eforturi mari, continue, și au înscris câte o pagină importantă în istoria educației și în istoria culturii românești.
Pomenirea Sfântului Iacob Putneanul se face, în fiecare an, în 15 mai.
Fragmente din Viața Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, Editura Mitropolit Iacov Putneanul, Putna
Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, s-a născut în 20 ianuarie 1719 la Rădăuți, într-o familie de oameni evlavioși, care a dat numeroși monahi Bisericii. A fost al doilea mare ctitor al Mănăstirii Putna, autorul primului abecedar românesc din Moldova, ctitorul primei școli publice sătești și inițiatorul spitalului Sf. Spiridon din Iași, care este cel mai mare spital din Moldova.
S-a călugărit la vârsta de 12 ani la Mănăstirea Putna și a fost hirotonit ieromonah la 17 ani. La numai 25 de ani a devenit egumen. După numai un an, a fost ales Episcop de Rădăuți, iar peste alți cinci ani a fost ridicat în treapta de Mitropolit al Moldovei.
În cei 10 ani de mitropolie, a desfășurat o intensă activitate cultural-misionară și filantropică.
Luminător al tinerilor și filantrop
A tipărit 15 cărți, printre care și „Bucvarul”, adică „Abecedarul”, primul astfel de manual în limba română din Moldova. În prefața acestuia, sfântul numea educație „hrană bună copiilor” și spunea că doar aceasta oferă speranță pentru un viitor mai bun.
Sfântul a subliniat în prefața abecedarului importanța educației pentru caracter bazată pe valorile creștine.
„De creșterea copiilor atârnă cine ce fel de copil este, aceeași și dacă se face mare, de este învățat dintru copilărie învățătură cinstită și numai întru frica lui Dumnezeu, care este începerea înțelepciunii, se cade a nădăjdui că acela va fi cu bună creștere și dacă va fi mare. Iar de-i trece creșterea sa fără frică și învățătură, puțină nădejde că va fi mai bună cealaltă viață a lui”, a scris sfântul.
Mitropolitul a fost și inițiatorul primului spital public din Moldova. Actualul Spital Sf. Spiridon din Iași a fost înființat de domnitorul Constantin Racoviță pe lângă biserica cu același nume la insistența mitropolitului. Cel din urmă a transformat biserica în mănăstire și a convins câțiva boieri să doneze pentru spital.
Sfântul ierarh nu a trecut la Domnul din scaunul de Mitropolit, ci întors la „maica” sa, Mănăstirea Putna, unde în ultimul an de viață a îmbrăcat Schima Mare.
Apărător al poporului
Părăsirea scaunul arhieresc a avut loc în 1760, datorită imenselor presiuni puse asupra lui de elitele vremii, după ce ierarhul luase apărarea oamenilor simpli, aruncând blestem asupra practicii taxării împovărătoare a familiilor prin „birul văcăritului”.
Pentru a plăti această taxă, oamenii își vindeau vaca și rămâneau fără hrană pentru copii. Sfântul Iacob Putneanul, pe atunci Mitropolitul Moldovei, l-a convins pe domnitor să se angajeze că renunță la bir.
În 1756, acesta s-a legat cu jurământ să facă întocmai. La Catedrala Mitropolitană din Iași, în fața poporului, mai mulți ierarhi au rostit și au pecetluit blestemele împotriva birului.
În anii următori, cronicarii populația Moldovei a sporit: familiile nășteau copii fără teama că nu vor avea cu ce-i hrăni. Dar presiunea ca să dezlege blestemul (pentru că altfel nimeni nu îndrăznea să reintroducă birul) a fost atât de mare, încât, pentru a evita o criză în țară, sfântul a părăsit de bunăvoie scaunul de mitropolit în 1760.
Atunci, el a spus: „Iată că m-am lepădat și de Mitropolie și de cinste și de toate ale acestei lumi, numai focul jurământului să nu-mi iau în cap și în suflet; și socotiți că sunteți toți musafiri ai acestei lumi și în cealaltă lume avem a trăi și a răspunde la faptele noastre și fiți sănătoși”.
Niciun ierarh nu a mai îndrăznit după el să dezlege blestemul, iar această taxă nu a mai fost introdusă niciodată în Moldova.
În perioada 1755-1760, ierarhul a refăcut Mănăstirea Putna aproape în întregime, devenind al doilea mare ctitor al ei după Sfântul Voievod Ștefan cel Mare.
Sfântul a fost canonizat în 2016 de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Proclamarea solemnă a canonizării a avut loc la Mănăstirea Putna în data de 14 mai 2017, în ajunul zilei sale de prăznuire.
Sursa: http://alexandranadane.ro/
-->
Comentarii