George Lövendal (cunoscut și ca George Baron de Lövendal) s-a nascut in anul 1897 in orasul Sankt Petersburg si a decedat la 18 februarie 1964 in București. A fost unul din descendentii regelui Frederick III al al Danemarcei și Norvegiei.
Fiica sa, Lydia a spus ca data nașterii sale este 27 aprilie 1897. Între 1914 și 1917, George a urmat școala de Belle Arte la Sankt Petersburg, dovedind un mare talent de portretist. După absolvire, a profesat la Soroca și Chișinău, în Basarabia.
Revoluția bolșevică din 7 noiembrie 1917 a avut un impact nefast asupra familiei sale. Tatăl sau, ofițer de marină aflat la comada fortăreței Kronstadt, a fost ucis de bolșevici iar George a fost nevoit să-și câștige existența ca actor și balerin.
În 1918, când Basarabia s-a unit cu România, Lövendal a continuat să profeseze în noua sa patrie, inițal ca scenograf la teatrul din Chișinău, pentru ca mai apoi sa se mute la București unde, între 1950 – 1964, a fost profesor la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu”.
A avut ca elevi personalități remarcabile ale artei românești, între care Grigore Vasiliu-Birlic, Radu Beligan, Nineta Gusti și Oleg Danovschi.
A fost un artist multilateral, afirmându-se în multe domenii , între care ca designer, creator de cosume, a lucrat în teatru, operetă,actorie, balet, regie artistică . A fost și gazetar si arhitect. Tot el a creat primul teatru de păpuși din țară..A devenit cunoscut în special ca pictor portretist, care a avut ca subiect principal țăranul român, pictând în special țărani bucovineni.
La Suceava este expus bustul in bronz al artistului George Lövendal, realizat de sculptorul Panaite Chifu.
Lowendal a fost supranumit “pictorul Bucovinei”. A înființat, la București, în 1918, Academia Liberă de Artă Plastică.
Avea acuarele cu zona dintre M-tirea Humorului si Gura Humorului.A fost adus in tetru ,la Odessa de Aurel Maican,un unchi de al meu,mare regizor,era in opinci,era foarte sarac,se casatorise cu o evreica,simpatica,nonconformista,A pictat o cortina foarte frumos realizata ,pentru vremea aceea!.Pe Lidia si pe sot i-am intilnit ultima oara la ziua matusii mele,Lily Maican,a fost o zi ne mai pomenita,s-a recitat,cintat,asa o zi de cultura si lucruri frumoase nu voi mai avea ocazia sa am.
Răspunsuri
Cu prietenie Lenuş
Cu stimă Lenuş