Să arzi!...
Să arzi ca şi mine în rugul de sori
În ritmul nebun rotit de cocori
Cu salturi de cobză şi iz de cicori
Atinse pe şolduri ca două ninsori!
M-aprinde în suflet c-o undă de zbor
Purtată în taină de-un cioc de cocor
Desparte-mi în silabe cuvântul dor
Spunându-i poetei că încă nu mor.
Şi smulge-mi din suflet acele candori
Păstrate legate cu aţe şi sfori
De-mi lasă în rouă covorul de flori
Să-şi soarbă lumina în ceasul din zori!
Nu-mi frânge apusul căzut în ogor,
Ci lasă-mi sărutul să zboare uşor
Să-ţi mângâie trupul alungit pe sol
Pierdut în gândul înconjurat de stol
Şi lasă-mi în urmă în coşul cu flori
Petale de crin în loc de scrisori!
Ştiu că azi te-ai hotărât să zbori
Lăsându-mi un vers lângă viori!...
Gabriel Todică 04.12.2016
-->
Răspunsuri