Genocidul sufletelor – Experimentul Pitești -1

[Lenuş Lungu]

“M-au dezbrăcat, mi-au băgat în gură, cu coada lingurii, obielele murdare, umplându-mă de sânge, mi-au legat cu o funie mâinile la spate şi cu altă funie picioarele. Ce a urmat nu se poate descrie… bătaie în cap, pentru îndobitocire; bătaie în faţă, pentru desfigurare; mii de lovituri în spate, sub coaste, în plex, în tălpi. Zeci de leşinuri şi iar de la capăt, ore întregi, iar ochiul de vizetă veghea, veghea mereu. Mi-au zdrobit oasele, plămânii, ficatul, jucau încălţaţi pe oasele mele, pe plămânii mei.” – Eugen Măgirescu, supraviețuitor al experimentului Pitești.Alexandr Soljenitîn – laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1970 – considera că experimentul de la Pitești este “cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane”.Ceea ce n-a ajuns încă la cunoștința tuturor este ca în Arhipeleagul românesc a existat o insulă a ororii absolute, cum alta n-a mai fost în întreaga geografie penitenciară comunistă: închisoarea de la Pitești. – Virgil Ierunca, Fenomenul Pitești.În anii 1949-1951, distrugerea elitelor societatii era pe cale de a se înfaptui: intelectualii, diplomatii, preotii, militarii, magistratii, politistii, oamenii politici ai vechiului “regim burghezo-mosieresc” erau în închisori, taranii cei mai gospodari erau deportati în coloniile de munca fortata. Tuturor împreuna si fiecaruia în parte li se aplica eticheta de “dusman al poporului”. sursa:filme documentare