într-o seară, pe la liniştea sufletului mi-a trecut prin faţa ochilor o pasăre nimic deosebit până acum veţi spune mare lucru să vezi păsări noaptea! nu e, doar că aceasta mă privea într-un fel anume îmi amintea ochii tăi de cafea caldă pe care îi sorb din cana inimii mele încet niciodată nu mă satur să gust din ea devine un ritual pun cafeaua ochilor tăi în ceaşca privirii mele, o ţin cu mâinile ca pe o boabă de rozar, golesc peste ea apa fierbinte a dorului de tine şi învârt cu aşteptare din suflet, mi se ridică firicele de aburi închid ochii şi să mă pierd în mireasma privirii tale nimic deosebit până acum veţi spune ochii nu au mireasmă! dacă nu au, înseamnă că nu aţi văzut niciodată cum înfloresc ochii cuiva asemeni florilor de măr petale cu gene lungi care vă ţin în braţe şi vă şoptesc stelele cum spuneam, în noaptea asta am văzut o pasăre care nu ştiu din ce motiv s-a oprit să mă privească prin ochii tăi eu am făcut cafeaua din mireasma ochilor tăi în timp ce o sorbeam învârtind ceaşca inimii mele încet, într-un carusel de emoţii, te rosteam încet un cântec fără note muzicale...ritmul tău e unic pe inima mea

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –

Răspunsuri

    • aripi de Sandrina-Ramona Ilie

      de sub umărul drept mi s-a desprins
      o aripă
      încet

      doar un foşnet

      nu trosnet de suflet rupt ca şi când
      ai frânge un vreasc
      în două
      nu ţipăt de suflet despuiat ca şi cum
      ai smulge carnea
      de pe oase

      un foşnet doar

      ireal de silenţios
      ca şi cum ţi s-ar scurge din corp tot sângele

      sub umărul stâng îmi mai stă într-un ciot
      de speranţă
      o aripă

      uneori,
      când gândurile îmi răvăşesc anotimpurile
      sub frunte
      lovindu-le când de o tâmplă, când de alta,
      aud un scârţâit
      sau un scrâşnet asemeni unei muşcături în gol,
      iar apoi tăcere

      aceeiaşi tăcere
      ca şi cum ţi s-ar scurge din corp tot sângele
      ireal de silenţios

      cum am spus
      doar un foşnet
  •                                      In ochii tăi 
                                                    de Ramona-Sandrina Ilie(Lady Allia)



    în ochii tăi
    ai mei au învăţat
    să râdă cu mirare

    în ochii tăi
    ai mei se pierd,
    dar se-ntorc minune

    în ochii tăi
    privirea mea e floare
    deschisă către cer

    în ochii mei
    ai tăi
    vor învăţa să creadă
    că-n viaţă mai nimic
    nu poate-nvinge-o mamă
    în suflet de copil!

    ............

    • foşnete de timp de Sandrina-Ramona Ilie

      sub pleoape cocorii ţipă ultima dată
      zvâcnind
      mi-a înflorit o noptiţă la colţ de ochi
      şi-un zâmbet pârguit la celălalt
      mi-am suflat în palme
      în timp ce tu îmi curgeai rece pe şira spinării
      de la o vreme te simt din ce în ce mai greu
      în partea mea stângă
      ca pe o apăsare
      sau poate ca pe un vânt ce nu mai adie

      uneori te obişnuieşti cu junghiurile
      ca şi cu o ceaşcă de cafea aburindă
      sub un soare nerăsărit

      după multă vreme mi-am permis să te scot
      afară
      e zi frumoasă de toamnă
      tu eşti la fel de tânăr şi frumos
      cum te-am cunoscut
      ce-ar fi să mă laşi să te respir
      în timp
      ce şi uitarea va fi la fel de firească

      încercând aerul cu tot sufletul
      toamna pleca
      avea dalii prinse-n păr,
      iar tu aruncai sclipiri negre de ochi iubiţi
      sub foşnete de timp
Acest răspuns a fost șters.
-->