cu fiecare ceaşcă de noapte înghiţi un mister cu ochii largi curioşi cu gânduri ramificate ca nişte rădăcini
în zadar lumânarea tremură împreună cu frunzele rugăciunea ta e mai imprevizibilă decât muntele zeii mai impasibili
ramurile pe care înfloreau bucuriile întind braţe descărnate spre gâtul tău ca o trestie
vânturi şi nisip prin venele gâtuite şi strâmbe hrănind vijelii descătuşând uragane
fără memorie cerul din ape devine tot mai clar mai răcoros mai adânc nu lasă nici o pasăre să se bulucească printr-o pauză spre inima ta Maria Pal |
||
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
-->
Răspunsuri
Imi plac versurile, sunt interesante si frumoase! Multumim!
Mulţumesc frumos Mihaela Lucia pentru apreciere
Superbe versuri , felicitări Lenuş !
Mulţumesc frumos Dan pentru semnul de lectură