O mantie din ceaţă
peste umerii mei
se lasă..
mă alintă cu dor,
şi gândul mă apasă.
Am sărutat palmele iubirii
şi m-am închinat
la steaua fericirii,
privind cu ochii cerul.
Îmi pierd privirea între stele
chipul să ţi-l văd zărind,
cu mişcări unduie
Alerg în gândul meu
bezmetic în noapte,
să prind visul meu
în tăceri de şoapte,
unde stelele sclipesc..
Stau pe un colţ de stea
printre miile de stele,
lacrimi în cioburi
de cristal se sparg,
şi inima strigă-n tăcere..
Să mă îmbrac în părul tău
şi
S-a cuibărit pe-o pernă și doarme liniștit Și o admir cu drag, din cap până-n picioare Ceva din vis i-aduce un zâmbet mulțumit, În ea se simte pacea, și-atâta relaxare...
Mi-alunecă privirea pe curbele-i feline, Pe formele ce-alintă simtirea de bărbat, Le-