În culisele vieţii mele, statisticile plecărilor tale, sunt nenumărate. Aşa ţi-e viaţa! Cât ţi s-a dat, cât ai făcut tu, asta-ţi este trăirea şi nu ar trebui cautată de nimeni, explicaţia drumului tău prin lume.Dar... Nu mai este tihnă, nu mai sunt linişti, apar şi dispar fulgere de teamă şi încordare. Aş încrusta în lemn doar vorbele noastre, să le fac icoane şi să nu spun nimic atunci când le privesc, căci ştiu toată emoţia ta şi deopotrivă a mea.
La doar gândul meschin că râzi şi eu nu sunt acolo, îmi face puţin rău, dar suficient pentru o întoarcere a zâmbetului în încruntare. Nu mă vreau stăpână, ci numai acordarea deplină a atenţiei. Da, sunt defecte acestea, dar aşa m-ai cunoscut.
Nu vreau să mă gândesc la durerea mea, dar o simt şi mă deprimă, mă alungă de la vise luminoase.
Nu te vreau înnobilat prin chin. Poate se distrug fericiri, poate numai bucurii, dar timpul trece şi căutându-te mereu, am şanse să devin căutătoare de profesie.
Nu mă lăsa uitată-n clipe, nu mă face statuie-n dor, găseşte un drum în Universul Inimilor Înlănţuite, să putem recupera din timpul pierdut.
Când eşti plecat, clipele se transformă-n eternităţi. Preocupările mele, oricât de multe sunt, le închid în sertare şi încerc să aduc nepăsarea peste ele, dar apariţia ta mi-alungă ceaţa lacrimei de pe ochi.
Disperarea că azi nu-ţi ştiu privirea, mă face să comit greşeli. Te strig şi universul se supără. Nu se aşteapta la deranjuri din partea mea, dar explicaţia mi-o voi ţine în gând. Consum energie şi nimeni nu are dureri de suflet.
Am atâtea de explorat şi tu nu eşti aici. Scuză-mi insistenţele, dar nu am control la pasiune! Mi-e teama să nu-ţi fie rău de atâtea întrebări puse de mine, de aceea te voi întreba în gând.
Să ţinem taina ascunsă de toţi, ne poate ofili iubirea, asta o ştii. Uneori şi lumina din ochiul Universului poate fi iscoditoare, de aceea te rog să ai grijă.
Nu sunt tulburată de nimic, doar grija depărtării de tine mă ţine trează şi noaptea. Plecarea ta ori de câte ori o faci, rupe ceva din mine, face potecă dureroasă în gândul meu, indiferent dacă mă subjugă ziua sau noaptea. Nu vreau să-ţi fie rău sau greu şi ori de câte ori aşa îţi este, nu-mi spui.
- De ce mă protejezi atâta?
Nu aş vrea să închid nimic în mine, dar mă trădează tăcerea, privirea, glasul şi tu nu eşti aici. Caut cuvinte, metafore, ritmuri, armonii şi nu găsesc nimic, nu mă ajuţi?
- Unde eşti?
Ştiu ce faci şi unde eşti, dar fără întrebarea asta, lait motivul zilnic nu mi-ar trezi atâta pasiune. Mi-e dor de tine şi mereu mi-e dor de tine!
-->
Răspunsuri
citit cu drag, încă o dată!
Gabi draga, multumesc pentru consecventa cu care ma citesti! Ce poate fi mai frumos si bun pentru mine?
Cu drag de tine
Frumos Lilioara!
Cand cuvinte atat de frumoase vin din partea unor prieteni atat de dragi, eu sunt mai bucuroasa decat iti imaginezi!
Multumesc, Gabi!
Nimic mai adevarat!
-
1
-
2
de 2 Următor →