Hermeneutica Miturilor...
Viteazul cu mana de aur, basm din colectia "Basme romane" a lui G.Dem Teodorescu, editura Corint, Bucuresti, 2007.
Basmul este foarte simplu. Un imparat are o fata si o tine inchisa ca sa nu fie furata de zmeu, deoarece acesta mai incercase de cateva ori si nu reusise. Pana la urma imparatul cedeaza rugamintilor fetei, o lasa sa iasa din casa si zmeul atata asteapta. Da imparatul zvon in tara ca cine ii aduce fata o va capata de sotie si va primi pe langa mana ei si jumatate de imparatie. Un alt imparat are doi baieti si acestia vin la imparatul cu fata sa plece pe urmele acesteia si sa o gaseasca. In calatoria lor fetii de imparat ajung la o vrajitoare si apoi mai merg o bucata de drum si incremenesc langa o stanca. Imparateasa cu feciorii disparuti se duce la biserica plangandu-si copiii pierduti. Impresionat de cucernicia femeii, preotul ii spune ca va naste un copil nazdravan care va creste intr-o zi cat altii cresc intr-o luna.
Chiar asa se intampla si feciorul nascut ajunge peste noapte mare si pleaca in cautarea fratilor lui, alegandu-si calul dupa metoda cu tipsia plina cu jar pe care grecii au aplicat-o in campia de la Maraton. In clipa in care am vazut cum grecii dau foc corabiilor persane, am inteles cine sunt toate personajele basmului si actiunea la care iau parte. Ma voi raporta nu la realitatea istorica ci la aceea care apare in Iliada lui Homer. Pentru ca in basm avem doua surse de informatii care se suprapun la un moment dat in basmul lui Teodorescu: unul istoric, si celalalt de facura legendara pe care il regasim in Iliada dar si in dictionarele de mitologie antica greaca si basmele brodate pe acest motiv. Imparatul cu fata cea frumoasa, este Zeus. Fata cea frumoasa cu parul de aur, ca o zana, este zeita Atena in dubla sa ipostaza de femeie/statuie a Atenei, si de oras. In cadrul acestui basm, zmeul este Paris. Cei doi frati, fii de imparat sunt Agamemnon si respectiv Menelaos cel care era casatorit cu Elena/Atena. In cadrul basmului se uita ca Atena este o zeita fecioara si povestitorul, fie o marita dupa gustul sau, fie o lasa oe mana zmeului care va trebui sa puna mana pe cercul de metal ce-i inconjura pantecul, ca acesta sa se rupa si sa dea nastere copilului conceput de cei doi. Cercul de metal nu este o centura de castitate, ci reprezinta luptatorii inzauati care apara cetatea, respectiv pe zeita. Vreau sa va spun ca descoperirea semnificatiilor simbolice din cadrul basmului, nu apar asa dintr-o data. De foarte multe ori trecem pe langa ele fara sa ne dam seama. Conexiunile cu materialul istoric si legendar se fac de cele mai multe ori mult mai tarziu. Exista chiar riscul neintentionat sa nu realizam ce citim si sa ne indepartam de realitatea arhetipala, istorica a basmului. Urmeaza nasterea fiului nazdravan, care nu este altcineva decat Achile.Stiti de ce am spus Achile? Pentru ca mamei lui ii era fiica sa nu il piarda. Aceeasi teama o avea si zeita Tetis legat de Achile. In primul rand l-a scaldat in apele Styxului tinandu-l de calcai, apoi l-a ascuns printre fetele lui Lycomede, ca sa-l fereasca de oracolul care spunea ca va muri in razboiul troian. Muma padurii care are doua fete, este zeita Discordiei, Eris. Fetele ei in acest caz sunt zeita Hera si respectiv zeita Afrodita cu orasele si templele care le erau dedicate lor. Siguranta afirmatiilor mele ca este vorba despre razboiul troian intr-o varianta populara se datoreaza celor doua izvoare unul cu apa moarta si altul cu apa vie, care apar langa cetatea Troia, in apropierea acestor izvoare, Achile omorandu-l pe Zmeu, care acum nu mai este Paris ci Hector.
Cele doua izvoare, apar in basm sub forma unei cofe si sticle,cu un continut lichid, avand temperaturi diferite de mediul din afara. Referirea la aceste izvoare apare la Platon cand vorbeste despre Atlantida: In centrul insulei sale, Poseidon a construit o cetate inconjurata de ziduri, a plantat o vasta gradina fertila , facand sa tasneasca la suprafata, doua izvoare cu apa, unul cald, altul rece. A doua mentiune a izvoarelor apare la omer: Amandoi s-au avantat inainte pe langa turnul de paza
( este vorba aici de descrierea luptei dintre Achile si Hector ) si smochinul miscat de vant mereu de-a lungul zidului pe drumul de care, pana ce au ajuns amandoi la cele doua izvoare care tasnesc frumos din care purcedeau cele doua izvoare ale Scamandrului, cel bogat in vartejuri. Dintr-unul curge apa calduta, ( termala ) si nori de aburi urca deasupra ca dintr-un foc ce arde. Celalalt curge vara ca grindina sau zapada rece, sau ca apa inghetata."
In simbolica basmului, cofita care ii da eroului "nitica incalzeala" este paraul cu apa calda cata vreme sticla cu apa rece face referire la cel de-al doilea parau prin care tasneste Scamandrul. Amandoua aceste parauri tasnesc in apropierea Troiei. A doua referire la cele doua izvioare autorul o face cand Fat-Frumos cu fata rapita, pleaca din cetate
" Cand se pogorau de pe munte, fata de imparat ii arata cele doua izvoare din care curgeau apa vie si apa moarta.(Fat-Frumos umplu atuncicofa si sticla care i-au fost date de muma padurii si pornira inainte...'
In finalul basmului concursul acela de tip -"Cine stie castiga" este de o naivitate strigatoare la cer.
-->
Răspunsuri
Cronos 27