Şi astfel, Îngerul barză zbură înapoi spre Ţara Lalelelor. Aripile i se frângeau în zbor, nu mai simţea acelaşi elan cu care zburase să le îndeplinească dorinţa celor doi bătrânei, fiindcă îndoiala ce o avea acum în fiinţa lui, la gândul că se va despărţi de unul din puii săi, îi umbrea bucuria de a-i ajuta. Ajungănd în Ţara Lalelelor, zbură direct spre Maria şi Ion, care îşi îndreptaseră privirea nerăbdători spre el, să afle dacă Dumnezeu îi va ajuta să aibe şi ei un copil. După ce barza coborî lângă ei şi se transformă în Înger femeie, îi privi sobru şi le spuse:
- Marie, Ioane, dorinţa voastră va fi îndeplinită. Domnul o să vă Trimită o fetiţă mâine dimineaţă. O va Aduce în Ţara Lalelelor şi o va Lăsa într-o lalea. Voi, mâine să vă treziţi dis de dimineaţă, să mergeţi şi să o luaţi de acolo.
- Cum, într-o lalea? Dar, cum o să aibă loc într-o lalea? Că laleaua este prea mică şi fetiţa n-o să aibă loc în ea, spuse Maria.
- Eu mă duc de cu noapte şi îl aştept pe Domnul cu fetiţa. Aşa nu va trebui să o chinuiască pe biata fetiţă într-o lalea, spuse şi Ion.
Îngerul barză se supără pe ei şi le spuse răstit:
- Cum îndrăzniţi să nesocotiţi Voinţa Domnului? Şi de ce nu aveţi încredere în El? Nu vă este ruşine? Dacă Domnul A Spus că o Va Aduce şi că o Va Pune într-o lalea, de ce nesocotiţi Ce-A Spus? Şi dacă Domnul A Mai Spus că mâine dimineaţă să mergeţi să o luaţi diu lalea, de ce nesocotiţi Vorba Lui? Vreţi să-L Mâniaţi şi să nu vă mai dea fetiţa? Vreţi să fiţi în continuare singuri ca si până acum?
- Nuuu, Doamne fereşte! Nu vrem aşa ceva. Doamne, îţi mulţumim pentru Bunătatea Ta şi iartă-ne nesocotinţa noastră proastă, de nerăbdare, şi tu Înger drag şi frumos, iartă-ne pentru nesocotinţa noastră faţă de Domnul. Ştim că este o mare greşeala din partea noastră, spuse Maria.
- Bine Marie, bine Ioane, am să vă iert. A Spus Domnul să o numiţi Prinţesa.
- Da Înger frumos şi drag, aşa o s-o numim, dacă Domnul Vrea aşa, mai spuse Maria.
- Acun gata, numai aveţi de ce să fiţi supăraţi. Lăsaţi supărarea, haideţi la horă şi la cântat. Că de mâine, dorinţa voastră de-a fi părinţi, se va îndeplini.
- Nuu, nu venim noi, că suntem bătrâni şi ne dor picioarele. Dar promitem că nu vom mai nesocoti Voinţa Domnului. Acum ne vom uita şi noi. Ne vom bucura de muzică, de veselia şi frumuseţea Ţării Lalelelor, că ele îşi fac loc până la inima noastră, spuse şi Ion.
- Bine dragii mei, cum doriţi voi, să faceţi întocmai cum am zis eu, nu altfel. Şi acum, eu vă las şi mă duc la horă şi la cântat.
- Du-te Îngerule drag, du-te să te bucuri, să te-nveseleşti, îi spuse Maria.
Şi în timp ce Îngerul barză se duse la joc, alături de ceilalţi îngeri, de oameni şi de animale, lăsându-i pe Maria şi pe Ion, Dumnezeu Se Ridică de pe jilţul Său. Îşi Îndreptă Paşii pe un hol lung, luminat de nişte policandre de diamant, împodobite cu lumânări aurite şi Trecu pe lângă multe camere sfinte. Pe uşile camerelor era semnul unei cruci de aur şi sub ea erau încrustate semne diferite, pe care numai Dumnezeu le Cunoştea. În partea dreaptă se aflau planurile Creaţiei Divine, istoria şi viitorul Pământului şi al Cosmosului, iar în partea stângă erau camerele sfinţilor şi a îngerilor.
Sprijinindu-se de sceptru, se uită spre camerele îngerilor şi se apropie de una dintre ele. Apăsă pe clanţa de rubin şi Deschizând uşa, Intră. Peretii camerei erau albi şi pictaţi cu cruciuliţe şi aripi de înger. În Faţa Lui era o scenă uriaşă cu o cortină de mătase orange, dată la o parte. În mijlocul scenei se afla un pat mare cu baldachin. Deasupra baldachinului era o coroană regească şi aurită, pe care era pictate două aripi şi unul din semnele Creaţiei Divine.
Pe patul acoperit cu o cuvertuă de mătase roz stăteau nişte îngeraşi de barză. Toţi erau cuminţi şi când Îl văzură pe Domnul că Intră, începură să dea din aripioare. Dumnezeu Îi Privi cu Drag şi le Spuse:
- Dragii mei puişori, unul dintre voi va trebui să se ducă în Ţara Lalelelor, să stea cu Maria şi cu Ion.
Unul din îngeraşii barză întrebă:
- Cine e Maria şi Ion?
Domnul îl Privi Atent şi cu Blândeţe. Ştia că acel îngeraş barză care întreba, va fi fetiţa care o vor avea cei doi bătrâni.
- Ion şi Maria sunt doi bătrâni din Ţara Lalelelor, care nu au copii şi sunt singuri. Şi Voia Mea este ca unul dintre voi, dragii mei puişori, să se ducă să stea cu ei în Ţara Lalelelor, pentru a le mângâia bătrâneţile şi pentru a cunoaşte şi ei cum e să fie părinţi.
Îngeraşul barză fu curios, nevoie mare şi îi spuse Domului:
- Dar cum să ne ducem unul din noi? Căci noi suntem îngeri şi avem aripi.
Domnul Începu să Râdă şi îi Spuse:
- Păi Eu Îl Voi Face pe acel îngeraş fată mică şi o Voi Duce jos în Ţara Lalelelor. Când Voi Ajunge acolo, o Voi Pune într-o lalea şi ei vor veni dimineaţa, o vor lua de acolo şi-o vor duce la coliba lor.
- Şi ei vor avea grijă de acela dintre noi?
- Da, ei vor avea grijă şi îngeraşul pe care Îl Voi Trimite, va creşte o fată mare şi frumoasă, alături de Maria, de Ion şi de frumuseţea Ţării Lalelelor.
- Merg eu Doamne, căci voia mea e să văd această frumuseţe, voiesc să văd frumuseţea Ţarii Lalelelor.
- Bine dragul Meu puişor. La noapte te Voi Lua în Braţe şi te Voi Coborî jos în Ţara Lalelelor. Te Voi Pune într-o lalea şi de acolo vor veni Maria şi cu Ion să te ia. Te va chema Prinţesa, vei fi Prinţesa Lalelelor.
După ce Spuse Aşa, Se Întoarse cu Spatele şi Ieşi din camera puilor de îngeri.
va urma
Mihaela Moşneanu
-->
Răspunsuri
Mulţumesc frumos, d-nule Muntean.