Un vis violet

[Lenuş Lungu]

Un cer violet sublim…Noaptea se lasă cu un parfum de visare…În visul meu port rochia nopţii şi fără muzică eu dansez….Un dans de balerină pe acorduri de voci,dezlănţuite de umbrele ce stau zidite în tăcere….Cerul uşor se destramă în curcubee violete.Despic umbrele nopţii violete alergând cu fluturii într-un extaz de prelungire a viselor într-o descompunere lentă a frumuseţii…. Într-o lume a viselor strâng chihlimbarele cerului care devine orb,şi rătăcesc în labirintul mov al nopţii. În visele de sticlă siluetele transparente se sparg de luna care încet capătă forma rece a singurătăţii….Mă învelesc cu marginea cerului şi călătoresc tulburată într-o pasiune blândă ce mă aruncă în iluzii scufundate de cerneală violet….În liniştea nopţii ascult chitarele ce se sting uşor ca un ecou,topindu-se de stele,iar eu în mijlocul tabloului nopţii pictez îngeri violeţi.Cochetez în mijlocul nebuniei în cele mai tari esenţe de violet…În noaptea asta respir violet şi o noapte îmi este de ajuns….Un vis violet ce încet se destramă şi va urma un cer senin…..

[Ioan Muntean]

[Ioan Muntean]

[Ioan Muntean]