Important lider militar și om politic roman. De domnia lui Cezar, care a instaurat un regim de putere unică personală, se leagă ultimii ani ai Republicii romane. Numele lui a fost transformat în titlu pentru împărații romani; de la numele lui provin cuvinte ca "țar", "cezar" sau "kaizer". Originar dintr-o familie patriciana vestită. Legăturile de familie ale tânărului Cezar i-au definit poziția în lumea politicii: sora tatălui său, Iulia, era măritată cu Gaius Marius, care era, practic, singurul conducător al Romei, iar prima soție a lui Cezar, Cornelia, era fiica lui Cinna, cel mai activ simpatizant al lui Marius. În anul 84 î.Hr., tânărul Cezar a fost ales sacerdot al zeului Jupiter. Instaurarea dictaturii lui Sulla, în anul 82 î.Hr., a condus la îndepărtarea lui Cezar din poziția de sacerdot și la cererea de a divorța de Cornelia. Cezar a refuzat și, drept urmare, i s-a confiscat averea soției și a fost privat de moștenirea părintească. Ulterior, Sulla l-a iertat pe Cezar, dar a continuat să se poarte cu suspiciune față de el. Plecând din Roma în Asia Mică, Cezar a luat parte la operațiuni militare, a trăit în Bitinia și Cilicia, a participat la cucerirea cetății Mytilene. La Roma s-a întors după moartea lui Sulla. De dragul desăvârșirii în arta oratoriei, a mers în insula Rhodos. La întoarcerea din Rhodos, a fost luat prizonier de pirați, după care răscumpărat. Ulterior, Cezar s-a răzbunat cu cruzime, prinzându-i pe pirați și crucificându-i. La Roma, Cezar a fost ales membru în Colegiul Pontifilor și a devenit tribun militar, iar din anul 68, chestor. S-a căsătorit cu Pompeia. Ajungând, în anul 66, să fie edil, s-a ocupat de amenajarea urbanistică a orașului, de organizarea de jocuri fastuoase, ca și de împărțirea de pâine săracilor; toate acestea au dus la o creștere a popularității sale. După ce a devenit senator, a luat parte la intrigi politice cu scopul de a-l sprijini pe Pompei, ocupat în această vreme cu operațiuni de război în est și care a revenit la Roma, în anul 61, încununat de succes. În anul 60, în ajunul alegerilor consulare, a fost încheiată o alianță politică secretă - un triumviral între Pompei, Cezar și Crassus. Cezar a fost ales consul împreună cu Marcus Bibulus. Promulgând legile agrare, Cezar și-a atras un mare număr de susținători printre cei care au primit pământ. Pentru întărirea triumviratului și-a măritat fata cu Pompei.
În calitate de comandant militar, Cezar s-a remarcat atât prin fermitate, cât și prin prudență; era un conducător tenace, în timpul asaltului mergea întotdeauna în fruntea soldaților cu capul descoperit, atât pe vreme călduroasă, cât și pe ger. Știa să-și însuflețească soldații cu un discurs scurt, îi cunoștea după nume pe centurioni și pe cei mai buni dintre soldații săi și se bucura de o neobișnuită popularitate și autoritate în rândurile lor. După moartea lui Crassus, în anul 53 î.Hr., triumviratul s-a destrămat. Pompei a devenit rival al lui Cezar și s-a pus în fruntea susținătorilor republicani din senat. Senatul, temându-se de Cezar, a refuzat să-i mai prelungească mandatul în Galia. Fiind conștient de popularitatea pe care o are printre soldați și la Roma, Cezar decide să obțină puterea prin forța armelor. În anul 49, a adunat soldații legiunii a X|||-a, le-a ținut un scurt discurs și a săvârșit faimoasa trecere peste râul Rubicon, ajungând în Italia. El a ocupat câteva orașe chiar din primele zile, fără să întâmpine niciun fel de rezistență. La Roma s-a declanșat panica. Dezorientați, Pompei, consulii și senatul au părăsit capitala. Când a intrat în Roma, Cezar a chemat la el ce mai rămăsese din senat și le-a propus colaborarea, după care a condus o campanie rapidă și victorioasă împotriva lui Pompei, pe teritoriul provinciei acestuia, Spania. Întors la Roma, Cezar a fost înscăunat ca dictator. Pompei a adunat în grabă o armată uriașă, însă Cezar l-a înfrânt, repurtând o victorie răsunătoare în vestita bătălie de la Pharsalus. Pompei a fugit în provinciile din Asia Mică și a fost ucis în Egipt. Urmărindu-l pe Pompei, Cezar a ajuns în Egipt, la Alexandria, unde i-a fost adus capul rivalului ucis. Cezar a refuzat darul și, potrivit biografiile săi, ar fi plâns. Rămânând o vreme în Egipt, Cezar a participat activ la intrigile reginei Cleopatra. La scurt timp, Alexandria este supusă.Între timp, pompeii au adunat foŕțe noi, încartiruite în Africa de Nord. După atacul asupra Siriei și Ciliciei, Cezar se întoarce la Roma. Ulterior, la Thapsus (46 î. Hr. ), în nordul Africii i-au arătat supunere lui Cezar. La întoarcerea la Roma, Cezar sărbătorește mărețul triumf, organizează spectacole grandioase, jocuri și ospețe pentru popor, îi decorează pe soldați. Se autodenumește dictator pentru zece ani, primește titlul de "imperator" și de "părinte al patriei". Promulgă nenumărate legi privind cetățenia romană, reformează calendarul, care începe să-i poarte numele. În temple, i se ridică statui. În cinstea lui este numită luna "iulie", iar lista zborurilor lui Cezar este scrisă cu litere de aur pe coloanele de argint. Numește și retrage personal orice persoană din funcțiile publice. În societate, mai ales în cercurile republicane, creștea nemulțumirea, se răspândeau zvonuri despre setea de putere a lui Cezar. Legătura lui cu Cleopatra avea și ea o influență negativă. Ia naștere un complot în scopul asasinării dictatorului. În rândul complotiștilor se numărau și apropiați de-ai săi precum Cassius și tânărul Marcus Iunius Brutus, care, după cum se afirma, ar fi fost chiar fiu nelegitim al lui Cezar. De Ideile lui Marte, la ședința senatului, complotiștii s-au aruncat asupra lui Cezar cu pumnalele. Potrivit legendei, văzându-l printre asasini pe tânărul Brutus, Cezar a exclamat: " Și, tu, fiul meu" ( sau " Și, tu, Brutus"), a încetat să se opună și a căzut la picioarele statuii dușmanului său, Pompei. Cezar a intrat în istorie și în calitate de important scriitor roman, scrierile sale, Comentarii despre războiul galic și Comentarii despre războiul civil, fiind pe bună dreptate considerate un model ideal de proză latină.
* Începuturile mari nici măcar nu trebuie gândite din vreme.
* Amintirea cruzimilor e un sprijin slab la vârsta bătrâneții.
* Fiecare își croiește soarta cu mâna lui.
* Mai bine să mori pe loc decât să trăiești în așteptarea morții.
* Am venit, am văzut, am învins.
@ Lenuș Lungu
-->
Răspunsuri
Felicitări!
Mulțumesc frumos dl Nitu!♥️
* Fă-ți drum prin forță.
* Cine e convins că va primi tot, nu se mulțumește cu jumătate.
* Experiența ne învață orice.
* Cinstea trebuie acordată celui mai puternic, iar cele necesare celui mai slab.
Gaius Iulius Cezar