Ioan Gură de Aur
(347-407)
Originar dintr-o familie creștină renumită din Antiohia. Și-a pierdut de timpuriu tatăl și a fost crescut de o mamă evlavioasă. Educația a primit-o de la un faimos retor necreștin, Libanus. Fiind deosebit de înzestrat de la natură, și-a dezvoltat cu mare scrupulozitate calitățile printr-o instruire temeinică și serioasă (în materii biblice și clasice). După încheierea studiilor, Ioan și-a luat o slujbă de avocat și s-a făcut remarcat datorită calităților sale oratorice. După ce s-a botezat la o vârstă matură, a hotărât să se retragă în deșert, dar la rugămintea mamei sale, a renunțat. După moartea acesteia, și-a împlinit vechea dorință: a trăit patru ani în izolare mănăstirească, iar doi ani într-o izolare absolută într-o peșteră. Problemele de sănătate l-au forțat să se întoarcă în Antiohia. Aici a fost uns diacon și apoi preot. Cei doisprezece ani de preoție în Antiohia au fost cei mai fericiți ani din viața sa. Fără oboseală, preda și lua parte activă la bucuriile și tristețile comunității antiohiene. La scurt timp după aceea, faima de bun vorbitor a lui Ioan (" Gură de Aur") s-a răspândit în toată lumea creștină (supranumele i-a fost dat de o femeie simplă, drept urmare a tot ce auzise în biserică). În anul 397, a fost ales arhiepiscop al Constantinopolului, dar a fost apoi alungat din oraș de împărăteasa Eudoxia pe motiv că propovăduia împotriva desfrâului și al luxului. A murit în exil. Zilele pomenirii sfântului: 27 septembrie pe stil nou ( 14 septembrie pe stil vechi) și 26 noiembrie pe stil nou ( 26 noiembrie pe stil vechi).
* Timpul mâhnirii nu e acela când suferim răul, ci când îl săvârșim.
* Omul sporește neîncetat cele folositoare prin severitate și muncă.
* Acela care nu are nevoie de altcineva, ci trăiește independent, e mai bogat ca toți.
* Mai bine să te afli în întuneric, decât să nu ai prieteni.
* Cuvântul poate face tot atât cât poate distruge frica.
© Lenuș Lungu
Răspunsuri
Doamne să ne ajuți să înțelegem vorba ta !
Mulțumesc frumos Nicoleta!