În dulcea lună mai – de Iacob Negruzzi

Sursă: În dulcea lună mai – de Iacob Negruzzi – Periegheze

În dulcea lună mai – de Iacob Negruzzi

b217b3f4061d4e320f3e5027dcb45807.jpg?profile=RESIZE_400xÎn dulcea lună Mai când iarba-n câmp răsare

Și vesel de plăcere tot sufletul tresare,

Eu singur în mâhnire, în suferinți și chin

Vărs lacrimi de durere și mult amar suspin.

 

În dulcea lună Mai când tainic luna plină

Și mii de mii de stele pământul însenină

Pe cerul vieții mele s-adună negri nori

Ce-ntunec-al meu suflet și-l umplu de fiori.

 

În dulcea lună Mai când păsările cântă

Și armonii divine natura toat-încântă

În mine-un glas de jale se plânge disperat

Ca viscolul de iarnă ce urlă-nfricoșat.

 

În dulcea lună Mai când dulci și calde raze

Din soare se coboară și totul înviază

Eu palid, in tăcere, plec fruntea la pământ

Și-ndrept a mele gânduri spre recele mormânt.

50ebef0654461c2d68ce1e44084c8e56.jpg

 

Iacob_Negruzzi.jpg?profile=RESIZE_180x180 Iacob Negruzzi (născut la 31 decembrie 1842, Iași, Moldova – decedat la 6 ianuarie 1932, București, România) a fost scriitor, dramaturg, critic literar, jurist, profesor, politician, președinte al Academiei Române.

 Membru fondator al societății Junimea a condus timp de peste 28 de ani revista Convorbiri literare.

Membru titular (1881) al Academiei Române, fiind de mai multe ori vicepreședinte al acestei prestigioase instituții, de două ori conducând-o în calitate de președinte (25 mai 1910 – 25 mai 1913; 6 iunie 1923 – 12 iunie 1926) și secretar general (28 mai 1915 – 6 iunie 1925).

 

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Voturi 1
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –

Răspunsuri

Acest răspuns a fost șters.

Topics by Tags

Monthly Archives

-->