În data de 5 decembrie 2022, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 140 de ani de la înființarea Bursei de Valori București. Aversul monedei prezintă sediul actual al Bursei de Valori București, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2022”. Reversul monedei prezintă o imagine de epocă a sediului vechi al Bursei de Valori București și inscripțiile „BURSA DE VALORI BUCURESTI” și „140 ANI”.
Principalele caracteristici tehnice ale monedei sunt următoarele:
- data emiterii – 5 decembrie 2022
- tema emisiunii – 140 de ani de la înființarea Bursei de Valori București
- valoarea nominală – 10 lei
- metal compoziției – argint
- puritatea – 99,9%
- forma – rotundă
- diametrul – 37 milimetri
- greutatea – 31,103 grame
- cantul – zimțat
- calitatea - proof
- tirajul – 5000 exemplare
- prețul unitar de achiziție al monedei de la magazinele BNR, exclusiv TVA – 450 lei
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) construieste in prezent o piata competitiva in Europa Centrala si de Est. BVB ofera oportunitati de finantare pentru companiile care vor sa atraga investitii din piata de capital din Romania. In ultima perioada, BVB a inregistrat o crestere a fluxurilor de capital, din partea investitorilor institutionali si de retail, atat din Romania, cat si internationali. Piata de capital din Romania s-a pozitionat pe o traiectorie ambitioasa spre dezvoltare, iar perspectivele de crestere sunt optimiste. Misiunea Bursei de Valori Bucuresti este de a transforma piata de capital locala intr-un instrument activ de finantare a economiei romanesti. Obiectivul BVB este de a construi una din cele mai performante piete de capital din Europa de Centrala si de Est prin crearea de oportunitati atractive pentru companii si investitori, intr-un mediu dinamic si transparent. BVB va continua sa ofere suportul necesar pentru incheierea cu succes a ofertelor publice pentru companiile de stat, sa listeze noi companii private si sa atraga un numar cat mai ridicat de investitori activi. Obiective cheie reprezinta transpunerea pe piata de capital locala a celor mai bune practici internationale si obtinerea statutului de piata Emergentă. Deschiderea oficiala a Bursei de Valori Bucuresti a avut loc în data de 1 decembrie 1882, dupa o perioada de peste 70 de ani in care functionasera burse de comert. În anul 1945 a fost închisă de către regimul comunist și redeschisă abia la 21 aprilie 1995. Adresa de corespondență a instituției este: Bulevardul Carol I, nr. 34-36, București.
Camera de Comerț și Bursa, denumirea alternativă Palatul Bursei, este o clădire din București, construită între anii 1906 – 1902, pe strada Ion Ghica, la nr. 4, după planurile arhitectului Ștefan Burcuș. Începând cu anul 1955 a devenit sediul Bibliotecii Centrale de Stat. În anul 2008 clădirea a fost retrocedată proprietarului de drept, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București. Cel care a adus în discuție pentru prima data problema necesității construirii unui sediu pentru Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București într-o zona centrală a fost regele Carol I în 1904, la sugestia lui George G. Assan. Arhitectul ales prin concurs a fost Ștefan Burcuș, iar structura de rezistență a fost proiectată de inginerul Gogu Constantinescu, cărămizile putând suporta o sarcină de 150 kg/cm2 iar planșeele urmând a fi realizate din beton armat. Stilul este cel neoclasic francez, cu pilaștri și coloane în stil corintic. În conformitate cu legea 863/25.02.1906 (adoptată la 25 februarie 1906) clădirea a fost construită pe un teren de la intersecția străzilor Doamnei și Vestei (actuala stradă Ion Ghica) rămas viran în urma dărâmării fostei clădiri a clucerului Bărcănescu, unde odinioară fusese Senatul României. Terenul, în suprafață de 2215 metri pătrați, a fost dăruit la 3 martie 1906 de ministrul industriei, Ioan Lahovary, cu condiția ca lucrările sa fie începute în cel mult trei ani și construcția să fie finalizată în cel mult șapte ani. Ceremonia așezării pietrei de temelie a avut loc la data de 11 mai 1908, în prezența reprezentanților Casei Regale. Revista Analele de Arhitectură precizează că licitaţia pentru construcţia clădirii, care a fost evaluată atunci la 800000 lei aur, a fost câştigată de antreprenorii Costa şi Luigi Forabasco, care au oferit o reducere de 3,83%, iar arhitectul Toma Dobrescu a fost numit dirigintele lucrării. Arhitectul Ştefan Burcuş l-a avut ca ajutor pe arhitectul I.G. Mayer pentru supravegherea lucrărilor. Palatul a fost început la 1 august 1907. Valoarea construcţiei s-a ridicat în 1911 la 1300000 lei aur, iar a instalaţiunilor la 500000 lei aur. Este o construcţie cu forme şi proporţii echilibrate, cu o decoraţie elegantă. Parterul şi mezaninul au bosaje, celelalte două nivele fiind ritmate de pilaştrii angajaţi, iar intrările mărginite de câte două coloane masive. Iese în evidenţă intrarea principală aflată la intersecţia străzilor Ion Ghica şi Doamnei, care este accentuată la nivelul etajelor superioare de câte două coloane masive care susţin o arcadă în plin centru. Frontonul semicircular are în centru un cap de leu ce încadrează două personificări stând pe o plintă în poziţii relaxate. În partea stângă este Industria cu ciocanul în mână, iar în dreapta zeul Mercur având în mână dreaptă caduceul şi în cealaltă o ancoră. Acoperişul clădirii, cu dantelăriile sale, a fost realizat de meşterul tinichigiu Alexandru Dimitriu. Astăzi, în clădire au loc expoziţii cu obiecte meşteşugite de diverşi artişti. Clădirea are urgente nevoi de reparare, ea fiind un pericol şi pentru pietoni. Nu te puţine ori, cei care au trecut pe lângă clădire au putut vedea anunţuri cu "Atenţie, cade tencuiala!”. Astăzi edificiul este scos la licitație pentru suma de 8,7 milioane de euro.
-->
Răspunsuri