În data de 17 octombrie 2022 Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 125 de ani de la nașterea Anei Aslan. Aversul monedei redă clădirea Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2022”. Reversul monedei prezintă portretul și numele doctorului Ana Aslan și anii între care a trăit aceasta „1897” și „1988”. Caracteristicile tehnice ale monedei sunt următoarele:
- data emiterii – 17 octombrie 2022
- tema – 125 de ani de la nașterea Anei Aslan
- metal compoziție – argint
- puritatea – 99,9%
- forma – rotundă
- diametrul – 37 milimetri
- greutatea – 31,103 grame
- cant – zimțat
- calitate – proof
- tiraj – 5000 exemplare
- preț unitar de achiziție de la magazinele BNR, fără TVA – 480 lei
Universitatea din București este o universitate de stat și una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România. Fondată în anul 1864, Universitatea din București este a doua universitate modernă a României, după Universitatea din Iași. Mai mulți absolvenți ai Universității s-au afirmat ca personalități de seamă: profesori și cercetători la alte universități din lume, membri ai Academiei Române și ai unor academii din alte țări, scriitori, politicieni (parlamentari, miniștri, prim-miniștri, președinți), diplomați etc. O parte din facultățile Universității sunt amplasate în Palatul Univesității din Piața Universității. Universitatea din București oferă numeroase programe de studii, la toate nivelurile și formele de pregătire universitară: 22 programe de scurtă durată, peste 75 de programe de lungă durată, 12 programe în forma de învățământ deschis și la distanță, peste 120 programe de masterat, peste 50 programe de doctorat, programe de înalte studii postuniversitare, programe de reconversie profesională și de perfecționare. Substratul istoric al Universității din București datează din anul 1694, când a fost fondată Academia Domnească din București. Aceasta a fost o școală superioară, având ca limbă de predare greaca veche, întemeiată la 1694 de către domnitorul Constantin Brâncoveanu. Reorganizată în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti, Academia Domnească - grecească din București a devenit un important centru de cultură grecească. În procesul dezvoltării conștiinței și culturii naționale, și o dată cu începutul luptei pentru un învățământ cu limba de predare română, Academia Domnească de la București s-a destrămat, dar în anul 1818 s-a deschis, în clădirea ei, prima instituție superioară de învățământ în limba română, sub conducerea lui Gheorghe Lazăr. Oficial Universitatea din București a fost înființată în 1864, pe locul fostei Academii Domnești de la București de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care a divizat Colegiul “Sfântul Sava” în Universitatea din București și actualul Colegiu Național “Sfântul Sava.” Datorită diversității domeniilor de pregătire academică, activitatea didactică în Universitatea București se desfășoară în 19 sedii distincte care dispun de 286 de laboratoare pentru studii de licență, 187 laboratoare destinate cercetării și activității masteranzilor, iar procesul de învățămînt se desfășoară în amfiteatre cu 7900 locuri, 1941 de locuri în săli de curs și 4409 locuri în săli de seminar. Suprafața medie depășește 2 metri pătrați de student. Întreaga structură a programelor de studii a fost compatibilizată cu programul Bologna. În prezent, Universitatea din București oferă peste 38 domenii de licență cu cca. 100 de specializări la cele trei forme de învățământ (zi, fără fr. ID). Oferta educațională la nivelul studiilor masterale totalizează 180 programe. Acest fapt a permis creșterea continuă a solicitărilor pentru programele de masterat, provenite de la absolvenții altor facultăți, cât și a solicitărilor de reconversie profesională. Palatul Universității este situat în Piața Universității, în perimetrul descris de străzile Regina Elisabeta, Academiei, Edgar Quinet și Nicolae Bălcescu, înaltă de 6 etaje, construită în stil neoclasic. Construirea Universității București, a început în data de 10 octombrie 1857, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, pe locul fostului colegiu Sfântu Sava, și a fost finalizată la 14 decembrie 1869. Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912 - 1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica - Budești. Împodobirea exterioară a palatului a fost realizată de către Karl Storck împreună cu asistentul său, Waibel, și un elev de-al său, Paul Focșenenanu. Storck a realizat în stil clasic relieful de pe frontonul central al palatului, din piatră de Rusciuc, distrus la numai 80 de ani de la construcția sa, în timpul atacurilor aeriene americane din data de 4 aprilie 1944. Frontonul o prezenta pe Minerva, încununând artele și științele. În scena centrală, Minerva întindea o cunună de lauri unei figuri alegorice cu o liră în mână, alegoria poeziei. La dreapta și la stânga zeiței apăreau științele și artele, drapate sau nude. Frontonul nu a mai fost refăcut, fragmente recuperate dintre ruine se păstrează la Muzeul de Artă Frederic Stork și Cecilia Cuțescu-Storck din București, str. Vasile Alecsandri nr.16. Cele patru muze ce împodobesc în prezent fațada clădirii au fost adăugate în 1929, fiind opera sculptorului Emil Wilhelm Becker, pentru care a servit ca model chiar fiica lui, Else. Parterul edificiului este construit în bosaj și are ferestre largi în arc de cerc. Primele două etaje sunt decorate cu pilaștri dorici, cu ferestre în arc de cerc la primul etaj. Ultimele 2 etaje, la mansardă, prezintă lucarne decorate. Construcția dispune și de un subsol înalt care servește drept soclu al palatului. Colțurile construcției sunt realizate din corpuri rotunde îmbrăcate în coloane dorice acoperite de cupole. Inaugurat în data de 14 decembrie 1869, palatul a fost la început sediul facultăților Universității București, dar și sediul altor instituții de învățământ: Senatul Universității, Academia Română, Biblioteca Centrală, Școala de Arte frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichități și de istorie Naturală. În timp, odată cu creșterea numărului de studenți, spațiul a devenit insuficient pentru a putea adăposti toate instituțiile, motiv pentru care palatul revine la menirea inițială, sediul facultăților universității. În 1960 în interiorul clădirii își aveau sediul 8 facultăți și peste 80 de laboratoare. În prezent clădirea găzduiește Facultatea de Geografie, Facultatea de Matematică si Informatică, Facultatea de Litere, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Facultatae de Istorie și laboratoarele specifice facultăților. Facultatea de Filozofie ,inițial a funcționat în această clădire, dar după anul 1989 a fost mutată în sediul amenajat în fosta cantină studențească R3 din Campusul Studențesc Regie. În urma unor săpături efectuate în 21 noiembrie 1968 a fost găsită „piatra fundamentală” în interiorul căreia se află caseta metalică, utilizată pentru păstrarea documentului și a sigiliului țării, în prezent expusă în Muzeul Universității din București. Piatra de temelie a primei clădiri a fost așezată la 19 octombrie 1857, ca urmare a insistențelor depuse de caimacanul Alexandru D. Ghica. La ceremonia punerii „pietrei fundamentale” au participat alături de caimacanul Alexandru D. Ghica, reprezentanții diplomatici ai marilor puteri aflați la București, directorul Eforiei Școalelor – Gheorghe Costaforu - precum și arhitectul Alexandru Orăscu.
Ana Aslan (născută la data de 1 ianuarie 1897 în Brăila şi decedată la data de 20 mai 1988 în Bucureşti) a fost un renumit medic român, specialist în gerontologie, academician din anul 1974 şi director al Institului Naţional de Geriatrie şi Gerontologie din Bucureşti (1958 – 1988. Printre invenţiilei ei se numără preparea vitaminei H3 (Gerovital) - produs brevetat în peste 30 de țăr i– şi descoperirea produsului Aslavital, împreună cu farmacista Elena Polovrăgeanu. A fost membră a următoarelor foruri şi instituţii de cercetare din lume ;
- Membră a Academiei de Științe din New York
- Membră a Uniunii Mondiale de Medicină Profilactică și Igienă Socială
- Membră de Onoare al Centrului European de Cercetări Medicale Aplicative
- Membră în Consiliul de Conducere al Asociației Internaționale de Gerontologie
- Membră a Societății Naționale de Gerontologie din Chile
- Președintă a Societății Române de Gerontologie
Pentru meritele sale ştiinţifice a fost distinsă cu următoarele titluri şi distincţii;
- Premiul internațional și medalia "Leon Bernard" (anul 1952), prestigioasă distincție acordată de Organizația Mondială a Sănătății, pentru contribuția adusă la dezvoltarea gerontologiei și geriatriei
- Meritul Științific clasa a I-a - 1967
- Merito della Republica - Italia
- Cavaler al Ordinului Palmes académiques - Franţa
- Profesor Honoris Causa și Doctor emerit al Universității Bragança din Paulista - Brazilia
-->
Răspunsuri