În data de 4 mai 2021 Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic mondial o monedă comemorativă din argint cu tema 150 de ani de la nașterea lui Theodor Pallady. Aversul monedei redă un detaliu al Muzeului "Theodor Pallady” din București, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2021”. Reversul
monedei prezintă portretul și numele pictorului Theodor Pallady și anii între care a trăit acesta „1871-1956”.
Moneda are următoarele caracteristici tehnice: valoarea – 10 lei; metal – argint; puritatea – 99,9%; forma – rotundă; diametrul – 37 milimetri; greutatea – 31,103 grame; cantul – zimțat; calitatea – proof; tirajul – 5000 exemplare și prețul unitar de achiziție fără TVA – 440 lei.
Theodor Pallady a fost un pictor român, care s-a născut la data de 11 aprilie 1871 în Iași și a decedat și a decedat la data de 16 august 1956 în București. A copilărit atât la Perieni (Tutova), unde părinții săi aveau o moșie, cât și la Iași. A urmat liceul ,,Sf. Gheorghe“ din București și, la dorința părinților, s-a înscris la Școala de Poduri și Șosele, pe care a părăsit-o, mutându-se la Politehnica din Dresda, unde a studiat ingineria (1887 - 1889). În același timp a luat lecții de desen și pictură cu Erwin Oehme,, care, recunoscându-i înzestrarea artistică, îl sfătuiește să plece la Paris.În capitala Franței lucrează în atelierul lui Jean Arman și se înscrie la Académie des Beaux-Arts. În anul 1892 este acceptat în atelierul lui Gustave Moreau, unde va avea colegi pe Henri Matisse, cu care leagă o strânsă prietenie, pe Georges Roualt și pe Albert Marquet. Mai târziu frecventează clasa lui Puvis de Chavannes, de la care preia mai ales finețea desenului și strălucirea culorilor, fără a-i urma principiile estetice academizante. În 1904 se întoarce în țară și expune la Ateneul Român și la Saloanele Oficiale. Menține însă legătura cu Parisul unde deschide mai multe expoziții personale, până în anul 1940. Expune la Bienala din Veneția în anii 1924, 1940 și 1942. Cu o formație complexă, provenită din rigoarea școlii germane unită cu simbolismul promovat de Moreau, folosind experimentele din cadrul curentului Art Nouveau și ale prietenilor săi, care vor pune bazele fovismului, Pallady își găsește curând drumul său propriu. Sensibilitatea sa controlată este dublată de o supremă asceză a spiritului, într-o unitate care îl distinge de lirismul post-impresionist. Predilecția lui Pallady pentru natura moartă denotă dorința de a reda într-un tablou un fragment din realitatea universală, în toată poezia și armonia sa. Renunțarea la pictarea peisajelor naturale dă impresia unei căutări a semnificației concentrate în corola unei flori, într-un fruct sau în frunzele adăugate obiectelor cotidiene. Theodor Pallady rămâne fără îndoială unul din cei mai prestigioși artiști moderni, păstrându-și întreagă ambiția de a fi un pictor "din toate timpurile". La împlinirea a 85 de ani, în 1956, a primit titlul de Maestru emerit al artei, organizându-se Expoziția retrospectivă „Theodor Pallady“. Curând după aceea, la 16 august 1956, a trecut în lumea celor drepți, odihnind în Cimitirul bucureștean Bellu. În anul 2012 a fost declarat membru post-mortem al Academiei Române.
Clădirea, cu statut de monument istoric, în care funcționează Muzeul Theodor Pallady este cunoscută drept Casa Melik, una dintre cele mai vechi şi frumoase case negustorești din Bucureşti și singura deschisă publicului. Edificiul este situat pe Strada Spătarului, nr. 22, sectorul 2, fiind construită în perioada anilor 1750 - 1760 de către armeanul Hagi Kevork Nazaretoglu. Acest loc adăposteşte colecţia soţilor Serafina şi Gheorghe Răut, pânze semnate de Theodor Pallady şi peste 800 de desene cu peisaje, nuduri, portrete sau interioare dar şi gravuri din perioada sa pariziană. Printre cele 1270 de piese ale colecției soților Serafina și Gheorghe Răuț se află lucrări de pictori francezi precum Lubin Baujin, Edmond Aman Jean, Carolus Duran, Camille Corot, sau olandezi, precum Jan van de Capelle, două pânze din școala engleză, dar și pictură românească de Artuhur Verona și Jean Al. Steriadi; de asemenea, piese de artă decorativă, sculptură antică greco-romană, egipteană, indiană khmeră, dar și sculptură renascentistă italiană și franceză. Casa poartă numele celui mai important proprietar al ei, Iacob Melik, un susţinător al acţiunilor revoluţionare de la 1848 şi autor al lucrării L’Orient devant L’Occident. Lui i se datorează renovarea casei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și păstrarea unor elemente tradiționale cum ar fi cerdacul de la etaj, scara interioară din lemn și acoperişul cu streaşină lată. În curtea muzeului este amplasată o statuie a lui Theodor Pallady, realizată din bronz, operă a sculptorului român Gheorghe D. Anghel.
-->
Răspunsuri