Jetoanele sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor și sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor băuturi sau mici obiecte, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi pe plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată.
***
Produsul medalistic de mai sus este un jeton executat pentru Cantina Societății anonime forestiere Poiana Caminca. Piesa este de formă rotundă, are diametrul de 24 milimetri și este confecâionată din alamă. În centrul câmpului aversului, în interiorul unui cerc perlat la exterior sunt inscripționate în formă monogramată literele majuscule: M.P., iar periferic circular sunt aplicate inscripțiile: CANTINA SOCIETĂȚII ANONIME POIANA CAMINCA, separate prin câte un punct. Sub grupul monogramat de litere este marcat numele gravorului - CARNIOL FIUL. Carniol fiul este numele unui mare gravor român ce a lucrat la Monetăria statului, care a fost și gravorul Casei regale a României. În centrul câmpului reversului, în centrul unui cerc liniar continuu este inscripționată pe două rânduri valoare 1 LEU. În România nu există o localitate care să poarte exact numele Poiana Caminca. Se știe totuși că pe Valea Trotușului, în apropierea satului Brusturoasa, din județul Bacău (la 2,5 kilometri depărtare), într-o zonă împădurită, există un sat numit Caminca (Camânca, Camenca), singurul din România de astăzi cu acest nume, ce are astazi 893 de locuitori. Denumirea satului vine de la pârâul omonim, afluent al Trotușului. Despre satul Caminca, al cărui nume ar veni de la cuvântul slav kamen, însemnând piatră (loc pietros), există mențiuni istorice din anul din anul 1850 cum că era un mic sat din marile everi ale boierilor. Satul s-a extins pe locul unde erau tăiați brazii, majoritatea localnicilor fiind muncitori forestieri. Într-un document oficial din anul 1906 se precizează că în comuna Caminca există o fabrică de cherestea a domnilor Purges, Schwartz și Erdstein, care a beneficiat de avantajele legii pentru industriei naționale. Probabil că jetonul prezentat aici a fost emis de către o cantină forestieră existentă în zonă, și era utilizat de lucrători la achiziția alimentelor și anumitor obiecte necesare traiului și muncii la pădure. . (Sursa – Lucrarea:Valea Trotușului – jetoane – autor Dorel Bălăiță)
***
Brusturoasa (în limba maghiară - Bruszturósza) este o comună din județul Bacău, care include și satele: Buruieniș, Buruienișu de Sus, Camenca, Cochiniș și Hângănești fiind situată în nord-vestul județului, la limita cu județul Neamț, în zona de munte pe valea Trotușului, între munții Ciucului și munții Tarcăului. Comuna este traversată de șoseaua națională DB12A, care leagă Oneștiul de Miercurea Ciuc dar și de calea ferată Adjud-Comânești-Șiculeni, pe care este deservită de halta de călători Brusturoasa. La recensământul din anul 2012 comuna număra 3138 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 3532 locuitori), dintre care: români – 97,48% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei băcăuane Brusturoasa astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 76,44%, romano catolici - 21,44% și restul – nedeclarată sau altă religie.
***
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2022/01/hengelo-olanda.html
-->
Răspunsuri