Dat în folosinţă la 1 ianuarie 1757, Spitalul "Sfântul Spiridon" din Iaşi rămâne în istoria sistemului sanitar românesc ca fiind una dintre primele unităţi medicale înfiinţate în Ţările Române. Aşezământul a fost ridicat în vecinătatea Bisericii "Sfântul Spiridon" şi şi-a păstrat numele patronului spiritual până în zilele noastre, el fiind situat pe Bulevardul Independenței, la nr.1. De sute de ani, bisericile şi mănăstirile au reprezentat adevărate centre pe lângă care s-au dezvoltat nu numai şcoli sau tiparniţe, ci şi spitale (bolniţe) pentru alinarea celor suferinzi. Unul dintre exemplele cele mai relevante din acest punct de vedere este Spitalul "Sf. Spiridon" din Iaşi. Construit în jurul bisericii cu acelaşi nume, acesta este cunoscut ca fiind cel mai vechi aşezământ de îngrijire din Iaşi şi din întreaga Moldovă, dar şi unul dintre cele mai vechi din ţară, după Spitalul Colţea din Bucureşti, înfiinţat la 1704. Ctitorul bisericii şi al spitalului, este cămăraşul Ştefan Bosie care, în 1751, începea construirea în chiar centrul Iaşului a unei biserici şi a bolniţelor aferente (Ospiciul "Sf. Spiridon" Iaşi). Nu putem vorbi despre Spitalul "Sf. Spiridon" fără a pomeni biserica cu acelaşi nume. Ctitorită la 1756-1758 de Ştefan Bosie, iniţiatorul Epitropiei "Sf. Spiridon", biserica a fost refăcută şi a devenit mănăstire la 1757, odată cu înfiinţarea spitalului, prin hrisovul domnesc al lui Constantin Cehan Racoviţă. Biserica în care bolnavii internaţi şi astăzi la Spitalul "Sf. Spiridon" găsesc linişte şi alinare a fost construită la 1804, pe locul altor două biserici mai mici şi îşi are istoria, alături de spital, legată de icoana făcătoare de minuni a Sfântului Spiridon. Legătura indisolubilă dintre biserică şi spital în îngrijirea celor suferinzi a fost supusă unui test teribil în timpul regimului comunist, când a fost interzisă titulatura spitalului. Cu toate aceste interdicţii, spitalul a continuat să poarte numele patronului său spiritual, fiind singurul din Iaşi care a avut biserică tot timpul şi în care îngrijirea trupească s-a împletit cu aceea sufletească. În 1765, Grigore Ghica hotărăște mărirea capacității spitalului, care în 1860 avea 280 paturi și administra 13 instituții spitalicești din toată Moldova. Veniturile așezământului cresc an de an de la 210 moșii în 1781, cu un venit de 2993 lei la 45 moșii, cu un venit de 64266 lei în 1821. Data la care spitalul a început să funcţioneze ca o unitate medicală în sensul de astăzi al conceptului este 1 ianuarie 1757, când printr-un hrisov domnesc domnitorul Constantin Cehan Racoviţă, a cărui soţie se îmbolnăvise din pricina neglijenţei unui medic de curte italian, legiferează existenţa şi cadrul de organizare a spitalului. Documentele vremii arată clar scopul aşezământului, "preatrebuincios ţării acesteia la acest oraş", spital destinat "a se îngriji de hrana, chiverniseala, căutarea şi odihna săracilor şi a mulţi bolnavi şi neputincioşi". La deschiderea sa, spitalul avea o capacitate de 30 de paturi, iar primul pavilion construit este şi astăzi în picioare, dar se află într-o avansată stare de degradare. Astăzi, Spitalul "Sf. Spiridon" Iaşi este cel mai mare spital din Moldova, lucrând în regim de spital universitar şi fiind centru metodologic pentru multe specialităţi din zonă., are o capacitate de 1128 de paturi, distribuite în 22 de secţii clinice, precum şi Unitate de primire urgenţe, Ambulator de specialitate. Mulți din medicii școliți în străinătate au fost dascăli la Academia Mihăileană și apoi la Facultatea de Medicină înființată la 1 decembrie 1879. Așezământul "Sf. Spiridon" cunoaște o nouă organizare în 1860 când trece la Ministerul de Interne și este subordonat medical serviciului medical condus de Carol Davila. În timpul celui de-al doilea razboi mondial spitalul a fost parțial distrus. Guvernul democrat Petru Groza a desființat instituția Epitropiei și a numit în fruntea spitalului un director. După lovitura de stat din 30 decembrie 1947, prin Decretul 202 din 3 februarie 1948, statul deposedează această instituție de 23.316 ha pădure, precum și de toate proprietățile imobiliare (numai în Iași existau 9 imobile cu terenuri aferente) pe care le mai avea, inclusiv în de stațiunea balneară Slanic Moldova.În toata istoria lui zbuciumată, spitalul a ajuns acum la o activitate de vârf. În acest spital s-au înfăptuit premiere naționale remarcabile: primul implant de cristalin, prima colangiografie transparietohepatică, primul drenaj extern percutan, cel mai mare număr de colecistopancreatografii retrograde endoscopice din țară, prima angioplastie percutană, prima gastrostomie endoscopică, a doua colecistectomie laparoscopică din țară, prima ablație laparoscopică a unui chist de ovar, prima cardiomiotomie extramucoasă Heller laparoscopică, primul șunt portocav transjugular percutan, prima sutură laparoscopică a ulcerului perforat și multe altele.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2020/05/filatelie-1919-sfarsitul-razboiului-de.html
-->
Răspunsuri