În regimul comunist existau doar două organizații ale tineretului. Prima, și cea mai mare, a fost Uniunea Tineretului Muncitor (U.T.M.), denumită ulterior Uniunea Tineretului Comunist (U.T.C.) care era rezerva de cadre al Partidului Muncitoresc Român (P.M.R.), devenit ulterior Partidul Comunist Român (P.C.R.). Cea de-a doua organizație națională a tinerilor din țara noastră a fost Uniunea Asociațiilor Studențești din România (U.A.SC.R.) care reunea, după cum reiese și din titlu, toate asociațiile studențești din România. Mişcarea studenţească a fost dintotdeauna o constantă a vieţii universitare moderne, şi a reprezentat o formă de manifestare liberă pentru studenţii din România. În general, mişcarea studenţească a avut un important rol civic şi social, şi a reprezentat avangarda tuturor mişcărilor progresiste ale unei epoci. Primele universităţi au apărut la Iaşi în 1860 şi Bucureşti în 1864. Odată cu ele au apărut şi primele societăţi sau cluburi studenţeşti, copiate după modelul occidental. Aceste organizaţii studenţeşti incipiente puneau accentul pe latura educaţional-profesională, similar cu un club sau cerc ştiinţific, apărau cele mai progresiste idei ale epocii, aşa cum erau văzute de către studenţi, scoteau publicaţii şi reviste proprii si organizau evenimente culturale sau proteste, însă arareori cu revendicări de caracter social.
Odată cu extinderea învățământului universitar, după realizarea Marii Uniri, s-au produs o serie de schimbări în rândurile mișcării studențești și cadrului în care se desfășura:
- Politizarea unei părți a mișcării studențești și apariția unor organizații studențești ale partidelor politice
- Apariția naționalismului ca valoarea principală în mișcarea studențească
- Apariția de organizații studențești ale minorităților naționale
Pe de altă parte, a existat un sprijin real din partea studenţilor pentru acţiuni civice şi sociale de sprijinire a categoriilor dezavantajate de populaţie, mai ales a ţăranilor săraci. Asociaţiile studenţeşti erau deosebit de importante pentru întregul sistem comunist. Profesorii erau direct implicaţi în educarea „viitorilor patrioţi” ai statului. Toate aceste rigori se năşteau din teama de răzvrătire a tineretului, cu sprijinul cadrelor didactice. Studenţii erau principalul pericol, deoarece au reuşit să surprindă regimul prin organizarea de manifestaţii şi de mişcări anticomuniste. Prin intermediul asociaţiilor studențești Partidul Comunist Român reuşea mai uşor înrolarea tineretului. Asociațiile aveau obligaţia de a păstra o relaţie strânsă cu conducerea comunistă, precum şi cu UTM şi cu Casa de Cultură a Studenţilor. Orice activitate sau iniţiativă propusă şi desfăşurată din ordinele partidului era urmărită îndeaproape de autorităţi şi se exagera importanţa sau efectele acesteia, pentru o manipulare în masă. Prin transmiterea cât mai inexactă a realităţii se dorea încurajarea tineretului să adere la ideile comuniste, să accepte situaţia creată ca fiind una normală, să susţină şi să devină fideli regimului. Partidul Comunist urmărea ca orice eveniment, indiferent de amploare – adunare, directive sau hotărări, o simplă dezbatere sau conferinţă etc. – să fie intens mediatizat, să fie cunoscut şi să se bucure de cât mai mulţi participanţi şi aderenţi. Pentru a se face cunoscute şi a fi aplicate cerinţele şi planurile partidului era nevoie de subordonarea tuturor instituţiilor de învăţământ, indiferent de nivel. Se urmărea în special atragerea cadrelor didactice, urmată, bineînţeles, de o atragere a copiilor şi tinerilor de la cele mai fragede vârste. Asociaţiile studenţeşti trebuiau să participe efectiv la îmbunătăţirea tuturor formelor de practică în producţie, la elaborarea căilor şi metodelor legării învăţământului superior de practică. Rezoluţia a subliniat că asociaţiile studenţeşti luptă pe mai departe pentru a dezvolta şi întări prietenia şi colaborarea frăţească între studenţii din RPR şi studenţii din URSS şi chiar din toate ţările de democraţie populară. Partidul Comunist urmărea ca orice eveniment, indiferent de amploare – adunare, directive sau hotărări, o simplă dezbatere sau conferinţă etc. – să fie intens mediatizat, să fie cunoscut şi să se bucure de cât mai mulţi participanţi şi aderenţi.
Asociaţiile studenţeşti erau chemate să ajute studenţii aflaţi încă sub influenţa unor concepţii idealiste şi prejudecăţi mistice să se elibereze de aceste rămăşiţe ale trecutului în gândire, pentru a putea forma adevăraţi intelectuali de valoare. Cu orice ocazie, autorităţile comuniste subliniau că asociaţiile studenţeşti au avut un loc de frunte în munca de educare politică, dezvoltând în rândul studenţilor sentimente de dragoste, stabilind frăţii între tineretul român şi minorităţile naţionale. După interzicerea mișcării studențești de către regimul comunist s-a manifestat o mișcare de disidență studențească, care a debutat în anul 1940 când zeci de studenţi au fost arestaţi, bătuţi, exmatriculaţi pentru convingerile lor politice. Au existat greve studenţeşti în 1946, şi chiar şi 1948, însă după această dată orice mişcare disidentă a fost crunt înăbuşită. Prăbuşirea comunismului a permis reînvierea mişcărilor studenţeşti vizibile. Revoluţia anticomunistă din 1989 a fost cea mai puternică mişcare anticomunistă din Europa Centrală şi de Est, iar un rol decisiv în succesul ei l-au avut studenţii, care au fost de multe ori în fruntea manifestaţiilor de protest. În aceste condiţii, în 30 martie 1999, la Timişoara, cu ocazia Săptămânii Internaţionale Studenţeşti s-a stabilit convocarea unei Adunări Generale de constituire la care au fost invitate sa participle toate organizaţiile interesate să clădească o Alianţă Naţională Studenţească. Cele 24 de organizaţii prezente au purtat dezbateri ample asupra statutului, organizării şi structurii acestei federaţii. Structura rezultată în această primă fază era una mult axată pe rezolvarea rapidă a problemelor sociale, fiind organizată mai degrabă ca o reţea de informare şi mobilizare urgentă. În martie 2000, s-a obținut personalitatea juridică, printr-o decizie a Curții Supreme de Justiție. Sus am postat o diplomă conferită cu ocazia jubileului de 25 de ani a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2021/08/gluszyca-polonia.html
-->
Răspunsuri