Centenarul Marelui Război pentru întregirea neamului este marcat prin aniversarea principalelor evenimente istorice ale anului 1917 – Bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz – și comemorarea eroilor români care și-au pierdut viața luptând pentru libertate, credință și întregirea neamului. Anul 2017 a fost declarat ca anul ”Mărăști, Mărășești, Oituz – 100” având în vedere faptul că în acest an se împlinesc 100 de ani de la victoriile obținute în luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz. Victoriile ostașilor români din vara anului 1917 au avut o importanță deosebită, cu prețul a nenumărate jertfe fiind realizată Marea Unire de la 1 decembrie 1918, dezideratul de secole al poporului român. Monetăria Statului cinstește eroii neamului românesc, pe cei care s-au jertfit pentru apărarea patriei și a credinței, prin noul produs medalistic – eveniment, seria de trei medalii - „Mărăști, Mărășești și Oituz”. Deasupra se prezintă medalia distinctă - Mărășești. Medalia are următoarele caracteristici tehnice: metal – argint, puritate - 92,5%, formă - rotundă, diametru – 37 milimetri, greutate – 40 grame, calitate – patinată, gravor – Vasile Catrina, preț unitar de achiziție fără TVA – 230 lei și tiraj – 100 exemplare. Pe aversul medaliei este reprezentată o cruce cu o eșarfă deasupra unui scut inscripționat, între două personaje mitologice, iar la partea inferioară sunt câteva frunze de stejar. Deasupra periferic circular este aplicată inscripția: “Mărăști – Mărășești - Oituz” iar între cruce și scut anul: ”2017”. Pe revers este reprezentat un militar complet echipat pentru luptă.
Bătălia de la Mărășești a constat o serie de acțiuni militare complexe desfășurate în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancea, în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu – Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației. Confruntarea a opus Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă în Primul Război Mondial. Obiectivul strategic al Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de râul Siret.Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial. Comandanții Armatei române în luptele de la Mărășești au fost: General Constantin Christescu (până în data de 11 august) și General Ieremia Grigorescu (după 11 august). Bătălia de la Mărășești a fost cea mai amplă confruntare din vara anului 1917 de pe frontul român. Ea s-a întins pe durata a 29 de zile, din care în 16 zile au fost desfășurate acțiuni militare semnificative concrete. Pierderile suferite au fost mari de fiecare din părți. Armata română a pierdut 27410 de militari (16%) din efectivul inițial de 170 000 militari iar armata 4 rusă a pierdut 25620 de militari. Puterile Centrale au evitat să dea cifre oficiale asupra pierderilor suferite, estimându-se că numai pierderile suferite de Armata 9 germană se ridică la 60-65000 militari (morți, răniți sau dispăruți). Pierderea bătăliei de la Mărășești a forțat Puterile Centrale să renunțe definitiv la acțiuni ofensive pe frontul român și să treacă la defensivă. Obiectivele propuse: scoaterea României din război și ajungerea în sudul Ucrainei, nu au putut fi atinse, grație în primul rând rezistenței eroice a forțelor române.
https://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2020/04/monede-euro-finlandeze-de-colectie-12.html
-->
Răspunsuri