Produsul medalistic de mai sus s-a realizat de către Monetăria națională a statului român, în anul 2020, în două variante de metal compoziție, pentru a marca Centenarul Aeroclubului României. Medaliile au următoarele caracteristici tehnice:
- Cea de argint: puritate - 92,5%, aurire – selectivă, forma – rotundă, diametrul - 60 milimetri, greutatea – 173 grame, calitatea – patinată, tiraj – 40 exemplare și preț unitar de achiziție cu TVA inclus – 988 lei.
- Cea din aliaj cupru: forma – rotundă, diametru – 60 milimetri, calitatea – patinată, tiraj – 60 exemplare și preț unitar de achiziție cu TVA inclus – 362 lei.
În anul 1920, din iniţiativa prinţului George Valentin Bibescu este fondat Aeroclubul Regal al României (ARR), care din 13 aprilie 1923 devine persoană juridică. În anul 1936 ARR se transforma în Federaţia Aeronautica Regală a României (FARR), care, în 10 septembrie 1940 devine Federaţia Aeronautica Româna (FAR), care a activat până în 28 ianuarie 1941. În octombrie 1942 atribuţiile acesteia au fost preluate de Tineretul Aeronautic Român până în februarie 1945 când organizaţiile aeronautice şi aerocluburile sportive au fost desfiinţate. În 20 octombrie 1947 patrimoniul aviaţiei sportive este preluat de Organizatia Sportului Popular (OSP) iar activitatea sportivă este subordonatã Aviaţiei Civile. În anul 1950 activitatea este coordonată de Comisia Centrală a Aviatiei Sportive (CCAS), iar în 1953 de Asociaţia Voluntară pentru Sprijinirea Apărării Ţării, în subordinea Ministerului Apărării Naţionale. Aceasta devine în 1954 Asociaţia Voluntară pentru Sprijinirea Apărării Patriei (AVSAP) în cadrul căreia în anul 1954 se constituie Aeroclubul Central. În anul 1960 AVSAP se desfiinţează, aviaţia sportivă trecând în subordinea Uniunii pentru Cultură Fizica şi Sport (UCFS), transformată în Consiliul Naţional pentru Cultură Fizică şi Sport (CNFS). Aeroclubul Central al R.P.R. devine Federaţia Română de Aviaţie, iar şcolile de pilotaj devin aerocluburi. La 1 noiembrie 1972 Aeroclubul Central devine Aeroclubul Central Român, subordonat Departamentului Aviaţiei Civile. In anul 1991 prin Hotararea de Guvern nr.567 din 16 august 1991, Aeroclubul Central al Romaniei isi schimba denumirea, devenind Aeroclubul Romaniei, acesta pastrand in patrimoniu toate aerocluburile teritoriale, infrastructura si materialul volant al acestora. Aeroclubul României este afiliat la Federatia Aeronautica Romana si Federatia Romana de Modelism pentru sporturile aeronautice, la Ministerul Sporturilor: Zbor cu motor, Planorism, Parasutism, Zbor aeronave ultrausoare, Zbor cu balonul si Aeromodelism. La împlinirea unui secol de la înființare, această instituție se prezintă astăzi cu o flotă impresionantă de aeronave și parașute, cu 15 aerodromuri, o infrastructură modernă și un personal profesionist. Sediul central al Aeroclubului României este situat în București, bulevardul Lascăr Catargiu, nr. 54, Sectorul 1.
George-Valentin Bibescu a fost unul dintre cei mai buni piloți români, care s-a născut în București la data de 3 aprilie 1880 și a decedat la data de 2 iulie 1941. În anul 1904 a fondat Automobil Clubul Român, în anul 1909 - Clubul Aviatic Român, iar în 1912 a fondat Liga Națională Aeriană. Între anii 1911 – 1912 George-Valentin Bibescu a deținut funcția de comandant al Școlii de pilotaj de la Cotroceni. De asemenea, în perioada 1920 – 1923 a deținut funcția de președinte al Comitetului Olimpic Român. În perioada 1911 – 1916 a fost Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România iar în anul 1925 - Mare Maestru Onorific al acesteia. În anul 1930 a fost ales Președinte al Federației Aeronautice Internaționale. George-Valentin Bibescu este fondatorul aeroportului Băneasa care a luat naștere pe fosta moșie a mătușii sale, Maria Bibescu, contesă de Montesquiou-Fézensac. A murit la București la data de 2 iulie 1941 și este înhumat în biserica de la Mogoșoaia.
***
https://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2020/08/blog-post_46.html
-->
Răspunsuri